Data de nastere a Lui Hristos.

În urmă cu aproximativ 2000 de ani, numărarea anilor diferea mult de la un popor la altul. Evreii numărau anii de la aşa-numita Facere a lumii. Au numărat generaţiile de după Adam şi Eva, specificate în Vechiul Testament şi le-au înmulţit cu nişte ani pentru fiecare generaţie. Aceasta era numărătoarea lor de la începutul lumii, pe care au preluat-o şi alte popoare.

Dar, revenind la data naşterii lui Iisus Hristos, nimeni nu a ţinut, imediat după eveniment, seama de ea. Timp de secole, data exactă a acestei naşteri nu a interesat pe nimeni. Se vorbea mai mult despre învăţăturile lui Iisus, iar cele pămînteşti erau ignorate. În acele timpuri, alte popoare numărau anii după momentul Întemeierii Romei. În anul 1278 de la Întemeierea Romei, Papa Ioan I a hotărît să înceapă numărarea anilor de la momentul naşterii lui Iisus. A chemat la el un călugăr din Dobrogea (pe atunci Sciţia Miror), pe nume Dionisie Exiguus şi i-a spus să se ocupe de aceasta. Studiind documentele pe care le avea la îndemînă, printre care şi Evangheliile, Dionisie i-a spus Papei că Iisus s-a născut în anul 754 de la Întemeierea Romei. Acela a devenit anul 1 al erei noastre, iar anul în care s-a hotărît acest lucru a devenit anul 525 după Hristos, era creştină.

Astăzi, sînt foarte multe voci care afirmă că acest calcul făcut de călugărul Dionisie Exiguus este eronat. De eroare ne dăm seama chiar din Biblie, unde, în Evanghelia după Matei, se aminteşte de uciderea pruncilor ordonată de Irod, rege al Palestinei. Or, foarte mulţi autori de cărţi, printre care şi Iosefus Flavius, în cartea Antichităţi Iudaice dar, mai ales, în cartea Marele război al evreilor contra romanilor – două lucrări fundamentale, spune clar că Irod a murit în anul 750 de la Întemeierea Romei. Asta înseamnă că Irod a murit cu cel puţin patru ani înainte de presupusa dată a naşterii lui Iisus, calculată de Dionisie Exiguus ca fiind în anul 754 de la Întemeierea Romei. Or, este de presupus că Iisus era născut pe timpul lui Irod, din moment ce acest rege a ordonat uciderea pruncilor de pînă la doi ani.

De fapt, Donisie Exiguus a dedus dintr-o scriere a lui Clement din Alexandria că Iisus s-ar fi născut în cel de-al 28-lea an al domniei împăratului Octavian Augustus. Or, greşeala a fost că s-a considerat începutul acestei domnii ziua de 13 ianuarie, anul 727 ab Urbe Condita (de la Întemeierea Romei), o dată mai puţin acceptată de poporul roman, pentru că Augustus a dobîndit titlul de împărat după victoria sa decisivă asupra rivalilor Antoniu şi Cleopatra, la Actium, în 3 septembrie 723 ab Urbe Condita. Iată o diferenţă de 4 ani în minus! Coroborată cu unele pasaje ale Evangheliilor, care afirmă că naşterea lui Iisus s-a petrecut în timpul domniei lui Irod cel Mare (mort în 750 ab Urbe Condita), pare plauzibil ca an limită al acestui eveniment anul 4 î.Hr.

Un alt calcul s-ar putea face pe baza informaţiei istorice că Irod ar fi emis celebrul ordin de a fi ucişi toţi pruncii sub doi ani din Bethleem, cu cîţiva ani înainte de propria moarte. Pe de altă parte, Evanghelia lui Luca menţionează că Iisus s-a născut în perioada recensămîntului ordonat de consulul roman Quirinius, devenit guvernator al Siriei. Istoricii sînt de acord că acest fapt s-a petrecut în anul 6 al Erei Creştine.

Alţi cercetători se bazează şi pe fenomenele astronomice consemnate în textele biblice şi stabilesc diverşi ani pentru Naşterea Mîntuitorului. Anul 11 î.Hr. pare a fi anul în care a fost vizibilă cometa Halley, identificată cu "Steaua Magilor". Cronici chinezeşti menţionează apariţia unei supernove în anul 5 î.Hr. Astăzi, majoritatea cercetătorilor preocupaţi de această problemă înclină să-i dea dreptate lui Kepler, care, în 1606, a emis ipoteza că Steaua Magilor n-a fost de fapt nici cometă şi nici supernovă, ci aspectul pe care l-a luat pentru observatorul pămîntean din Asia Mică şi Mesopotamia tripla conjuncţie a lui Jupiter şi Saturn în constelaţia Peştilor. Fenomenul este destul de rar şi se produce la intervale de sute de ani (ultima a avut loc în 1940–1941, din august pînă în februarie). Calculele arată că, în acea perioadă, asemenea triple conjuncţii au putut fi observate în anii 870 şi 7 î.Hr. În anul 7 î.Hr., maximele succesive ale fenomenului au fost pe 23 mai, 3 octombrie şi 4 decembrie. De la Babilon la Ierusalim, călătoria dura circa o lună şi jumătate. Unii cercetători sînt îndreptăţiţi să presupună că magii au prins cea de-a treia conjuncţie în Ierusalim, la 4 decembrie. De aici, călăuziţi de aceeaşi "Stea", s-au îndreptat spre Bethleem, unde s-au închinat nou născutului Fecioarei Maria.

Deşi acum ne-am putea afla prin anul 2012, 2015 sau 2002 după Hristos, calendarele ne plasează încă sub influenţa erorii de calcul a lui Dionisie Exiguus: Reprezentanţii Bisericii spun că mai importantă decît data exactă a naşterii lui Iisus este semnificaţia acestui eveniment.

Una alta, o sa va spun exact data de nastere a lui Isus. Daca nu ma insel, s-ar putea sa fie in iunie la sfarsit. Pentru ca un 'geaman' nu ar fi putut sa aiba sensibilitatea, calitatile de orator, carisma si al 7-lea simt, toate specifice racului.