AVIZ IMPRUDENTILOR

Asa cum s-a mai spus de nenumarate ori, operatiile stiintei nu sunt lipsite de pericole.
Ele pot provoca nebunia celor care nu sunt foarte stapani pe suprema, absoluta si infailibila ratiune.
Ele pot surescita sistemul nervos si provoca teribile si incurabile boli.
Cand imaginatia este socata si infricosata, acestea pot provoca lesinul si chiar moartea prin congestie cerebrala.
Persoanele nervoase si natural exaltate, femeile, tinerii si pe toti cei care nu au exercitiul stapanirii de sine si se lasa coplesiti de un sentiment de teama trebuie sa fie indepartate de la practicarea magiei.
Nimic nu e mai periculos decat sa se faca din magie un fel de petrecere a timpului liber, cum fac anumite persoane care transforma magia in distractia seratelor. Experientele magnetice operate in asemenea circumstante nu pot decat sa oboseasca subiectii, sa rataceasca opiniile si sa deruteze stiinta. Nimeni nu se poate juca nepedepsit cu misterele vietii si ale mortii, iar lucrurile care trebuie luate in serios sa fie tratate serios si abordate cu cea mai mare rezerva.
Nu cedati niciodata ispitei de a convinge prin efecte. Efectele cele mai surprinzatoare nu se vor constitui in dovezi pentru oamenii care nu sunt dinainte convinsi. Ele pot fi atribuite unor indemanari naturale, iar magicianul privit ca un fel de concurect al lui Robert Houdin sau Hamilton. A cere minuni pentru a crede in stiinta inseamna a te arata nedemn de stiinta. Sancta Santis.
Nu va laudati niciodata cu operele pe care le-ati obtinut, chiar daca ati reinviat mortii. Temeti-va de persecutie. Marele Maestru recomanda intotdeauna tacere bolnavilor pe care-i vindeca si, daca tacerea ar fi fost cu grija pazita, initiatorul n-ar fi fost crucificat inainte de a-si fi desavarsit opera.

Ex Deo nascimur, In Christo morimur, Per Spiritum Sanctum reviviscimus.
(Cu Dumnezeu ne naştem, murim în Hristos, prin Duhul Sfânt reinviem.)

vineri, 29 ianuarie 2010

Tatuajele coptilor

Copţi sunt creştini care trăiesc de la 284 CE ca o mica minoritate în Egipt, Armenia, Abisinia, Siria, şi Rusia.
Realitatea 1: copţi pot fi identificati printr-un tatuaj. O cruce pe încheietura lor dreapta sau pe frunte.
Realitatea 2: Toati pelerinii Copti, care au fost la Ierusalim, trebuie să obţina un tatuaj pentru a dovedi că au vizitat cetatea.

Expunere de motive:
Tatuaje comemorative.
Pentru a arăta credinţa lor puternica, in conformitate cu convingerea coptă, crucea îi protejează împotriva spiritele rele.

Cărţi:
John Carswell, Tattoo Designs, arată 200 desene din secolul al 17-lea.
Maarten van Hesselt Dinter: "Tribal Tattoo Design" (câteva modele).

marți, 26 ianuarie 2010

MAYER AMSCHEL ROTHSCHILD, intemeietorul celei mai puternice familii din istoria moderna a omenirii si creatorul ordinului ILLUMINATI

Mayer Amschel Rothschild:
“Dati-mi controlul banilor unei natiuni si nu-mi mai pasa cine ii face legile”

Mayer Amschel Rothschild (1744 – 1812), fondatorul imperiului bancar Rothschild, cea mai de succes familie din istorie. Acesta si mai apoi fii sai au creat acest imperiu cu intindere europeana determinand explozia revolutiei industriale pe continent, au influentat dezvoltarea economica a sa pe directia deja cunoscuta a folosirii combustibililor fosili, inclusiv dezvoltarea transporturilor; au modernizat si stapanit sistemul bursier, bancar, financiar, au influentat direct politicul, au finantat mereu ambele tabere ale unui razboi, au pus la punct un sistem continental de informatii rapide, etc. La sfarsitul secolului 19 controlau peste jumatate din intreaga bogatie a planetei. Desigur, ei au fost varful unui ice-berg, partea vizibila a unui sistem piramidal in care au fost ajutati de prieteni mai putin vizibili opiniei publice. In SUA i-au finantat pe colosii Rockefeller (petrol), Andrew Carnegie (otel), Harriman (cai ferate), J. P. Morgan si pe bancherii ce au pus bazele Federal Reserve.
La 1 mai 1776, sub conducerea lui Mayer Amschel Rothschild, cu sprijinul altor familii de germani bogati – Wessely, Moses, Mendelsson – si a unor bancheri (Itzig, Friedlander) -, Weishaupt fondeaza in secret societatea “Vechii cautatori de lumina din Bavaria”, care va deveni mai cunoscuta sub denumirea “Ordinul Iluminatilor”. Weishaupt a sustinut ca numele provenea din vechi scrieri si insemna “cei care detin lumina”.
Primul profet al “Ordinului”, cel care intocmise o doctrina de la care mai tarziu s-au inspirat alte societati secrete influente – “Carbonarii” lui Giuseppe Mazzini, “Liga Dreptilor” lui Karl Marx sau “Decembristii” lui Cernisevski – a fost Adam Weishaupt, din acest punct de vedere poate cel mai influent om al secolului XIX. Doctrina lui, Novus Ordo Seclorum, a supravietuit veacului si a schimbat lumea in secolul XX.
Intre 16 iulie si 29 august 1782, la Wilhelmsbaden a avut loc al doilea Congres Masonic, sub presedintia baronului de Braunswick. Congresul de la Wilhelmsbaden a incercat sa faca o conciliere intre diverse rituri francmasonice: rosicrucieni, necromanti, cabalisti si umanitaristi. La Congres a fost prezent si Adam Weishaupt, care a reusit sa fuzioneze Ordinul Iluminatilor cu masonii din lojile engleze si franceze. Totodata, a fost pus la punct in mare secret planul Revolutiei franceze care se va declansa sapte ani mai tarziu . Contele de Virieu, un mason care a participat la congresul secret de la Wilhelmsbaden , i-a dezvaluit ulterior unui prieten: “Nu pot sa-ti spun ce s-a hotarat acolo. Pot doar sa-ti spun ca este mult mai grav decat iti inchipui tu. Planul care s-a pus in miscare la Wilhelmsbaden este atat de perfect organizat, incat monarhia nu mai are nici o scapare“.

Sa vedem cine au fost fii sai :
Salomon Mayer (1774-1855) – fondatorul Rothschild banking family of Austria, care a determinat dezvoltarea economica a Austriei.
Nathan Mayer (1777-1836) – fondatorul Rothschild banking family of England. Ca o paranteza, s-a casatorit cu o ruda a lui Karl Marx. In afara de domeniul financiar-bancar pe care au ajuns sa-l stapaneasca in insula, a colaborat direct cu guvernul in politica externa si de securitate a statului. De asemenea au dezvoltat un serviciu de informatii privat. Au finantat tabara anti Napoleon.
Folosindu-se de sistemul propiu de informatii, de influenta si de credibilitate, dupa batalia de la Waterloo, pierduta de francezi, au adus in Anglia stirea falsa ca ar fi fost de fapt invers, panicand populatia. Bursa a cazut si ei au cumparat pe nimic tot ceea ce i-a interesat. La scurt timp stirea adevarata a venit. Astfel averea lor a crescut fabulos. La scurt timp, influenta lor in Bank of England era deja determinanta. A mai lucrat cu guvernul prusac si cel spaniol.
Fiul lui Nathan Mayer, Lionel de Rothschild (1808-1879), a finantat si influentat guvernul britanic in chestiunea Canalului Suez. A investit masiv in Franta. Fiul sau, Alfred de Rothschild (1842-1918), a devenit director of the Bank of England si a reprezentat guvernul britanic la International Monetary Conference din Bruxelles in 1892.

Au mai dezvoltat afaceri in Africa de Sud.
Calmann (Carl) Mayer (1788-1855) – fondatorul Rothschild banking family of Naples (Napoli).
James Mayer de Rothschild (1792-1868) – fondatorul Rothschild banking family of France. A determinat transformarea Frantei intr-o putere industriala. La vremea sa a fost cel mai bogat om al planetei. A fost sustinatorul lui Gioacchino Rossini, Frédéric Chopin, Honoré de Balzac, Eugène Delacroix si Heinrich Heine.

SPECIFICATIE:
Cand cititi mai sus ca au facut afaceri, ganditi-le ca pe ceva mega, la nivel continental sau global.
In tarile unde erau prezenti direct, reprezentau o forta bancara mult superioara intregii „concurente„ luate la un loc.
Familia avea obicieiul sa se casatoreasca intre membrii sai. In cazul in care pe o line a arborelui genealogic aceasta practica o faceau consecutiv 2-3 generatii, rezultau sinucigasi sau nebuni.
Cei mai sus numiti au fost prieteni cu conducatorii politici din tarile respective.
Dupa dramaticul al doilea razboi mondial si aflarea de catre intreg mapamondul a ororilor HOLOCAUSTULUI, familia a intrat intr-un OBLIGATORIU si NECESAR con de umbra, lasand unui grup prieten o buna parte a domeniului de activitate. Asta nu inseamna ca au devenit minusculi.

Actualmente, banca Rothschild este una din cele mai mari banci de investitii din lume.
Putem aminti si cateva din interesele mega familiei in Romania ultimilor ani , atat prin patrunderea pe piata a ABN AMRO Rothschild dar si prin achizitii sau implicare in privatizari strategice sau importante : BCR- Erste Bank , Banca Ion Tiriac – HVB Bank , Romportmet – Mittal Steel , Petrom , Alro , Azomures , Arctic Arcelik , Luxten , Terapia Advent , Enel – pentru Distrigaz Sud si Nord , ultimele filiale Electrica , Trigranit , Esplanada City Center , dezvoltatorul Planorama , Asiban , etc. Proiecte finalizate sau in curs de finalizare .
Ca o paranteza , interesanta a fost numirea in compania d-nului Patriciu ca director general executiv a americanului John H. Works, licentiat in drept, specialistul in investment banking al bancilor J.P. Morgan (Rockefeller) si ABN AMRO Rothschild.

Bisericile din Apocalipsa

1. Biserica din Efes
Biserica din Efes reprezinta biserica in care s-a pierdut dragostea pentru Domnul Isus. Caldura spirituala si dragostea partasiei divine, erau pe duca. Aceasta este tipul unei biserici cu o invatatura corecta din punct de vedere doctrinar, vie din punct de vedere organizatoric, dar care si-a pierdut dragostea pentru Domnul. Intre Marta si Maria, Dumnezeu o lauda intotdeauna pe Maria, pentru ca ea "si-a ales partea cea buna" (Luca 10:38-42). Dumnezeu nu se multumeste cu faptele noastre, El ne vrea pe noi insine. "Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti?" (Ioan 21:16)
Istoric, Efesul reprezinta etapa Bisericii primare (secolul I). Daca si despre ei, care erau credinciosi din generatia imediat urmatoare apostolilor s-a putut spune ca isi pierdusera dragostea dintii, cu cit mai mult ne paste acest pericol pe noi, cei de astazi?

2. Biserica din Smirna

3. Biserica din Pergam

4. Biserica din Tiatira
Biserica din Tiatira este urmarea fireasca a Bisericii din Pergam. Idolatria si imoralitatea incepute atunci si-au ajuns acum culmea. Tiatira este Biserica ingropata sub influenta lumii. Scrisoarea aceasta este cea mai lunga dintre toate cele sapte. Ea este un rechizitoriu impotriva compromisului si o judecata aspra asupra pacatului.
Problema Bisericii din Tiatira a inceput odata cu acceptarea Izabelei. Pentru intelegerea acestui simbolism este bine sa citim 1 Regi 16:31- 33; 19:1-2; 21:1-26; 9:6,10,30-37; 2 Regi 9:6-7,10, 30-37. Tiatira a repetat experienta Israelului de pe vremea lui Ahab. Acest imparat al lui Israel a fost "mai rau ca toti" (capitolul 16:30,31). El a staruit in pacatele lui Ieroboam (16:31) si a adaugat la ele influenta nefasta a Izabelei. 
Cronologic, Tiatira este Biserica din secolele VI-XVI. A fost perioada caderii in marea idolatrie. Maria, mama Domnului Isus a fost proclamata "Mijlocitoare" si "pururea fecioara". In loc sa se suie la Ierusalimul ceresc, crestinii au fost invatati sa se inchine la tot felul de "vitei de aur". Atunci a aparut inchinarea la icoane si la Fecioara Maria. Biserica a fost declarata "detinatoarea tainelor" pretinzind controlul culturii. A fost perioada Evului Mediu numit pe drept cuvint Evul Intunecat. Biserica a inceput sa imite preotia din Israel, "Ierarhiile eclesiastice". Regii s-au amestecat la "altar", dindu-L pe Hristos la o parte. 

5. Biserica din Sardes
Biserica din Sardes este corespondentul spiritual al Bisericii aflate pe moarte. Numele cetatii inseamna "ramasite". Acest oras, proverbial de bogat, asezat pe meterezele unei culmi muntoase, cazuse de doua ori in miinile dusmanilor din cauza lipsei de veghere. Increzatori in pozitia lor de necucerit, locuitorii cetatii n-au lasat straja in timpul asediului. De doua ori Sardes a fost transformata in ruine. 

6. Biserica din Filadelfia
"Filadelfia" inseamna in traducere: "dragoste de frati". Biserica aceasta din Asia Mica(?) a fost una din cele mai bune adunari crestine. Domnul Isus nu-i gaseste nici un fel de acuzare. Felul in care se prezinta Domnul, este deosebit de vedenia din capitolul 1. De data aceasta El se proclama in atributele Sale.

7. Biserica din Laodicea
 Laodicea a fost un oras important din Asia Mica. Situat la intersectia a trei drumuri comerciale, acest oras a devenit o metropola a luxului si a bogatiei. Caravanele de negustori au adus inspre cetate nu numai marfuri din colturile pamintului, ci si obiceiuri diferite. Din acest motiv, in cetate domnea o toleranta generala. Acest climat de libertinism a dus la instaurarea unei atmosfere de relativism in care normele absolute au fost lasate la o parte.
"Laodicea" inseamna in traducere: "Voia poporului, dreptatea poporului, vointa celor multi". Fiecare era liber sa traiasca dupa mintea lui.
Influenta societatii din Laodicea asupra Bisericii de acolo a fost devastatoare. Relativismul lumesc a nascut relativismul religios, iar bunastarea materiala a creat un climat de auto-multumire sufleteasca. Incet, incet, forma a luat loc continutului. Sub abundenta exterioara se ascundea insa goliciunea spirituala si mai ales lipsa unei relatii personale cu Domnul Isus. Biserica din Laodicea a murit fara sa bage de seama. Cautind sa-i multumeasca pe oameni, Biserica a pastrat traditiile crestine, dar a lepadat "flacara Evangheliei" temindu-se sa nu fie considerata "fanatica". Biserica a ajuns sa fie plasata undeva intre lume si crestinismul adevarat. 


 
       

vineri, 22 ianuarie 2010

"Dovezi din știință: Șarpele cu picioare..."

Sunt contrariat de cateva aspecte ale prostiei celor care se autointituleaza teologi. Ca sa ma fac inteles: una e sa termini teologia si sa te faci popa, si alta e sa ajungi teolog. O caracteristica a celor care au ales autoperfectionarea.
Gasesc pe web, pe diverse adrese gen bibliaromana.com anumite afirmatii destul de "convingatoare" cu privire la mesajul biblic si cat de adevarat este. Pana aici toate bune si frumoase. Eu considerandu-ma un crestin, ca toti crestinii normali, nu am nevoie de argumente care sa-mi intareasca credinta. Dumnezeu daca a reusit sa construiasca "cerurile si pamantul" cu propria putere si propriile stiinte, consider ca este un geometrician si un "arhitect" de exceptie, unic. Asta pe langa natura Lui divina, etc etc. Nu sunt teolog si nu ma pricep sa laud pe Domnul, dar cred si ma inchin Lui.
Dar, cand vine vreun "desteptul" sau 'inteleptul" cu afirmatii ca nu stiu ce cercetatori au gasit un sarpe fosilizat cu picioare, si legatura ar fi, citez: "Oamenii moderni nu sunt obisnuiti sa conceptualizeze serpii ca fiinte cu membre inferioare. Si totusi o carte contestata in unele cercuri de stiinta, - Biblia - , face referinta la acest fenomen. In Geneza 3, sarpele este blestemat ca de atunci inainte sa se transforme intr-o fiinta care se va tari in tarana. Logic, aceasta fraza implica faptul ca pana atunci, sarpele nu se tara in tarana, deci mergea, sau zbura, sau inota. In oricare din aceste variante, Biblia sustine ca sarpele trebuie sa fi avut membre fie inferioare sau superioare." 
Deci daca asta este argumentul celui care face afirmatia in sustinerea indubitabilitatii celor citite in Biblie, inseamna ca face parte din categoria celor despre care Einstein nu avea indoieli :) Adica emana prostie infinita.
Draga Popa Prostu', stii de ce tu si cei ca tine cautati mereu si mereu argumente de genul celui de mai sus in vederea sustinerii Bibliei? Pentru ca nu intelegeti nimic din ce scrie in Ea.
Sunt curios in care "cercuri de stiinta" este contestata Biblia, daca pana si cel care s-a numit Darwin nu a contestat existenta Creatorului. In fine, ma infurie prostia unora, dar si ignoranta iluminatilor. Biblia este o carte plina de simboluri. Cine are ochi sa vada, si urechi sa auda, va intelege...

marți, 19 ianuarie 2010

TARTARIA

La insistentele asa numitei "sis", revin cu detalii :)
Localitatea Tartaria (com.Saliste, jud.Alba) de la poalele versantului nordic al Muntilor Sureanu, de-a lungul malului stâng d in cursul mijlociu al râului Mures, este situata la 50 km N-E de Pestera Bordu Mare unde s-au gasit fragmente osteologice ale omului Neanderthalian, la 40 km.N-E de Pestera Cioclovina care adapostea fragmente osteologice ale Omului de Cromagnon, la 60 km, N-E de asezarea Uric de la poalele versantului vestic ale Muntilor Sureanu, mai exact in depresiunea râului Strei care se varsa in Mures in apropiere de stravechea asezare Turdas, situata la 12 km.S-V de asezarea la care ne referim. Aici, la Turdas, sapaturile arheologice din anii 1895 si 1910 au scos la iveala vatra unei asezari cu materiale specifice asemanatoare celor de la Tartaria (in asezarile de la Daia Româna, situata la 12 km.N-E de Tartaria, s-a gasit si un vas cilindric a carui vechime este anterioara datarii cilindrilor-sigilii din Sumer). Caracteristicile materialelor descoperite in aceste statiuni au determinat specialistii sa-i creeze o identitate proprie sub denumirea de Cultura Turdas-Vinca (4500-3700 i.H.) raspândita in tara noastra (in Banat si V.-Olteniei), in S.-Serbiei, S-E Ungariei, N-V Bulgariei si in alte tari sau continente mai indepartate.
Continuând cercetarile arheologice la Tartaria (incepute in anul 19 42), N.Vlassa avea sa descopere (1961) un important complex cu materiale ce atesta o continuitate de locuire, in acest loc, datata intre anii 4500-200 i.H., in unele cazuri chiar si pâna mai târziu. Aici a fost descoperit un mare complex de cult si un depozit unitar de resturi sfarâmate ale unor schelete omenesti; intr-o groapa cu materiale tip Turdas au fost gasite 26 de figurine de teracota, 3 figurine de alabastru si trei placute de lut ars. Doua dintre aceste placute sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic care redau texte vechi, cu peste un mileniu anterior celor similare descoperite la Djemer-Nasr, Kis si Uruk din Sumer, datate pe la 3300 i.H.
(Scrie in "Magazin Istoric", nr.3/1972,p.18)
Descifrarea inscriptiei de la Tartaria a condus la constatarea ca purta urmatorul text proto-sumerian: NUN.KA.S.UGULA.PL.IDIM.KARA.I." si s-a tradus prin: "In (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura zeului Saue cel mai vârstnic dupa ritual (a fost) ars. Acesta-i al zecelea".
(Revista "Flacara" nr.45/12 ian.1982, p.17)
Se pare ca traducerea a fost influentata de existenta complexului de cult si a osemintelor care, evident, atesta practicarea in acele timpuri si in acest loc a sacrificiilor umane, ritual regasit la sumerieni, dar si la popoarele precolumbiene din America sau alte continente. De aceea, mentinând semnele grafice, cu o minima ordonare si completare a unor grafeme, dupa parerea noastra, textul avea forma: "NUN-KA-SU-GULA-P/atesi/-L/ugal/-IDI-M/e/-KAR-A-I" si se traduce prin : "Orasul arbore (de baza) de la locul de acces (gura) sub mâna (prot ectia) zeitei Cula - principiul feminin al lui An (Anu) - Marea vracita, Doamna care reda viata, zeita patroana a medicinei si tamaduitoare a capetel or negre (sumerienilor), Printesa omului cel mare si integru (rege, zeu) care stie sa proclame reguli lânga canalul (râul) cu apa" (v. Mures).
Deci, este vorba despre un toponim, prezentat intr-o formula caracteristica celor care, pe la 2450 i.H., se autointitulau KIKUNGER (KI-KU/r/-N/a/-GIR/a/)- "Cei de la muntele unde sta culcat (este culcusul); (vulcani) locuitori ai tarii pe care o numeau KENGER(KIN/a/-GIR/a/)"/Tara unde este/ locul patului (culcusul) focului".
J.Oppert (1825-1905) a fost primul care, bazat pe termenul Sumera intilnit in titulatura regilor babilonieni (in japoneza, SUMERA - "Cel care guverneaza in cer"), le-a spus, pentru prima oara (1855) SUMERIENI (SU-ME-RU-ANU) - "Cei aflati sub bratul (protectia) regulilor proclamate de integrul creator ANU", locuitori ai tarii numita SUMER (SU-ME-R/u/ ) - "/Tara/ aflata sub bratul (protectia) celui mare si integru care proclama regulile create" cu o suprafata de cca.10.000km2 (1/20 parte din Iraq), cu 10 state-cetate, circa un milion de locuitori care au populat-o pâna aproape de anul 2000 i.H. (limba religioasa sumerian a a fost vorbita pâna in sec.I i.H.).
S-a stabilit cu certitudine ca "...sumerienii aveau pielea alba, par negru si erau de doua tipuri: doliococefali si brachicefali", asa cum a fost si "Omul de la Schela-Cladovei" si cel din clisura Dunarii.
"Potrivit opiniei generale, sumerienii au venit in Sumer aproximativ pe la jumatatea mileniului IV... In general exista concordanta de opinii asupra faptului ca sumerienii au venit din tinuturi muntoase, potrivit religiei pe care si-au adus-o din tara de bastina, zeii lor salasluiau in vârful muntilor , iar daca in noua lor tara nu au gasit munti, ei au ridicat zeilor temple in forma de munti artificiali - ziguratele" (V.Zamarows ky, "La inceput a fost Sumerul", Buc. 1981,p.169).
Dupa consemnarile preotului babilonean Berossos (sec.IV-III i.H) zeul Enki, stapân peste arta si peste intelepciune, "ar fi venit de patru ori la intervale foarte mari" sub numele de Oannes, un erou civilizator cu atribute identice celor ale lui Quezalcoatl din America Centrala si de Sud. Incercând sa identificam cele patru etape de sosire ale lui Oannes, acestea par sa fie:
A) in mileniul VII când, grupuri de oameni din locurile de bastina ale viitorilor sumerieni, urmarind traseul parcurs de moruni (Huso huso), pestii care se reproduc in baltile Donului, au mers de-a lungul tarmului nordic al Marii Negre - pe lânga Marea Caspica de unde au ajuns in Kurdistanul Iraqian, la nord de râul Diala, afluent al fluviului Tigru unde au intemeiat Cultura Jarma din situl Qal'at Jarma, pe la 6500 i.H.; la rândul lor, navigatorii, urmând traseul parcurs de pestii anghila (Anghilla) prin Marea Neagra - Marea Mediterana - Oceanul Atlantic, au ajuns in Golful Mexic si, de acolo, in America de Nord (California; Kentucky, New Mexico, Pensylvania).
B) prin mileniul VI, pornind din a celeasi locuri, in aceleasi conditii si urmând acelasi traseu, "pedestrasii ", posibili supusi ai zeului AN, au ajuns in nordul Iraqului la Tell-Hassuna (c.5700 i.H.), Tell-Halaf (5300-4300 i.H.) si la Samaraa (c.5200 i.H. ); un alt grup a ajuns in India; "navigatorii" au ajuns tot in golful Mexic ;
C) prin mil.V, o parte din "navigtori" au ajuns in Golful Persic, la gura fluviului Eufrat, unde au fondat cultura materiala El-Obeid (4300-3500 i.H.) din vestita statiune Eridu unde a vea sa fie slavit zeul "antedeluvian" ENKI; altii au ajuns in America de Sud; in sfârsit, cei din valul al IV-lea mai numerosi, s-au impartit in mai multe grupuri: "pedestrasii", o parte au urmat vechiul traseu si au a juns in India (cultura Belucistan); celalalt grup s-a indreptat spre sud, a trecut peste Hellespont si, sub protectia zeului ENLIL-II, au ajuns in sudul Iraqului (c.3500 i.H.); "navigatorii" au urmat traseele anterioare spre America, in drumul lor punând bazele unor noi vetre de civilizatie (Egipt, Grecia s.a.).Acestia din urma au adus cu ei scrierea pictografica si, odata cu trecerea la scrierea cuneiforma (c.3000 i.H.) au intocmit asa zisele "liste de nume" care au evoluat in ceea ce s-a numit "stiinta listelor", incluzând liste de regi si dinastii ce se ridicau pâna atunci când - dupa parerea lor - a avut loc intemeierea lumii. Continuând traditia, babilonienii (Iain; 2022-1797 i.H.; Larsa, 2023-1761 i.H.) au intocmit liste de regi, apoi liste de dinastii cu date mai exacte. Potrivit acestor liste au existat doua etape distincte: "Inainte " si "Dupa" Potop, in conditiile când acest termen "Potop are doua sensuri distincte:
1) - numar mare de fiinte care se revarsa (raspândesc);
2) - revarsare uriasa de ape (diluvian Biblic).
In aceste conditii, Potopul pe care unii cercetatori l-au localizat prin anul 4000 i.H., ca de altfel si cele trei "Potopuri" urmatoare: Ogynes, ajuns in Beotia (1757i.H.), Deucalion - ajuns si prin partile Egiptului (1526 i.H.); Dardanos - stramosul troienilor si sotul reginei amazoanelor Myrina (Batia; c.1420-c.1385 i.H.) indica revarsarea (raspândirea) in diferite conditii a unor populatii cu locuri de bastina comuna, spre tarile respective. Prin implicarea unor divinitati ca ANU, ENLIL, EA, ISHTAR, a zeificatului Uta-napistim (Noe-biblic) ruda si contemporan cu eroul civilizator, partial zeificatul Ghilgames din perioada celor "cincizeci de zei" ne arata ca Potopul diluvian a fost dezlantuit in jurul anilor 2200 i.H. (2172 ani "lunari" x30: 365+2016 ani "solari") perioada in care, potrivit mitologiei mayase, zeul suprem - uneori considerat o trinitate - HURA CAN a dezlantuit potopul, urmare a rapirii (uciderii) Marelui Sarpe (v.Humbaba), singurul supravietuitor, Vucub Caquix (v. Taurul Ceresc) fiind ucis de gemenii eroi civilizatori postdiluvieni (v.Ghilgames si Enkidu), evenimente pe care le-am localizat in zona Muntilor Retezat.
Faptul ca in listele sumeriene se amesteca mitul cu istoria, a condus la unele confuzii, evidentiate prin existenta celor doua liste pe care le supunem atentiei prin lucrarea de fata.
Astfel, s-a constatat ca "cel mai vechi oras" sumerian a fost intemeiat in nordul Sumerului, la 25 km. sud de colina arheologica Djemet-Nasr in apropiere de Babilon, orasul descoperit sub nisipul colinei El-Ohejmir s-a numit Kis, in cele doua statiuni fiind descoperite cele mai vechi inscriptii pictografice "sumeriene'. In plus, la Kis, a fost recuperata o prisma sumeriana cu scriere cuneiforma, cuprinzând "Lista celor zece regi care au domnit, timp de 465.000 ani inainte de Potop".
Sunt informatii istorice care, tinând seama de perioadele de referinta ne arata ca cei 10 regi - numar egal cu al Patriarhilor biblici - reprezinta de fapt 10 dinastii care au domnit 456.000 ani "lunari" si potrivit calculului amintit de N.Densusianu reprezinta 41.479 ani "solari", revenind fiecarei
Deci, istoria sumerienilor, scrisa de ei insisi, incepe de pe la 41.5 00 ani i.H. si nu este deloc intâmplator ca in acea perioada sunt atestate arheologic urmele materiale ale omului preistoric in zona actual nord-dunareana, in statiunile din judetele Caras, Hunedoara, Mehedinti, Vâlcea s.a., zona in care avea sa apara remarcabila cultura materiala Schela Cladovei -Lepensky Vir (8000-5500 i.H.).
Din prima lista cuprinzând "Regii care au domnit dupa Potop" aflam ca in intervalul 4000-1700 i.H., in orasul Kis au domnit: 23 de regi (dinastii) timp de 2014 ani "solari". Faptul ca pentru trei dintre aceste dinastii nu s-a mentionat durata anilor de domnie, iar ceilalti 20 insumeaza 1320 ani, cu o medie de 66 ani, ne arata ca: in lista este mentionat corect numarul anilor de domnie, numarul regilor a fost mai mare 30-31, 8 dinastii timp de 262 ani (3195), cu o medie de 33 ani/dinastie; regina KU-BAU - vânatoare de vin (posibil KU/r/-BAU- "Cea din muntele zeitei norilor, BAU; (un deal BAU existând in Prejna jud.Mehedinti) a domnit 8 ani. Odata cu pierderea independentei Sumerului (2016 i.H.) nu mai sunt mentionati anii "lunari", astfel incât: 8 regi au domnit 150 ani, cu o medie de 19 ani/domnie, urmata de o dinastia de 7 regi care au domnit 100 ani, cu o medie de 14ani/domnie.
In baza "Listelor de regi" descoperite la colina Senkere de lânga orasul regal Larsa si a celor descoperite la colina Niffar unde se afla "orasul sfânt Nippur" - la 150 km. de Bagdad - scrise in perioada paleobabiloniana recenta (1850-1600 i.H.), C.L.Wooley (1880-1960) a intocmit un tabel cronologic potrivit caruia, "Inainte de Potop, un numar de 8 regi au domnit in 5 orase, timp de 241.200 ani ("lunari") a caror transformare in ani solari nu este relevanta, in primul rând pentru aceea ca o diferenta de numai 2 regi (dinastii) nu pot reprezenta o diferenta de 214.800 ani "lunari" (17.655 ani "solari")" . In al doilea rând, faptul ca una din liste a fost descoperita in "orasul sfânt Nippur", ea avea in vedere informatiile despre principaliilor zei, astfel incât numerele de orase ne arata unde au aparut fiecare dintre acestia, numarul de ani inscris in dreptul fiecaruia indicând de fapt anul in care au aparut, cifra 241.200, reprezentând numai o insumare aritmetica.
De altfel, mitologia sumeriana ne informeaza ca NAMMU - Marea primordiala - a fost "Mama care a zamislit Cerul (AN ) si Pamântul (KI), stramoasa care a nascut toti zeii", atribute identice celor ale lui OKEANOS - "Râul din care cu totii, noi zeii ne tragem fiinta" (Iliada, XIV.240-241), "râu" pe care l-am identificat cu actualul curs al fluviului Dunarea in aval de Belgrad pâna aproape de Cazanele Mici de unde incepea Marea lui Cronos, dincolo de care se aflau izvoarele fluviului sacru Istru, zona in care a aparut cultura materiala Schela Cladovei (8000 i.H.). Din aceleasi scrieri sumeriene aflam ca primii si principalii "zei fundamentali" aveau sub protectia lor o zona mai intinsa, astfel, prima triada suprema constituita din fratii: AN - "Zeul Cerului" proteja zona de N-N-V; ENKI - "zeul intelepciunii", in zona de sud, constituita din Marea lui Cronos si fluviul Istru; intre ei se afla ENLIL - "Stapânul aerului" sau "Marele munte", la N-E. Potrivit calculelor de transformare a numarului de ani, in conditiile specifice pentru aceasta a doua lista , rezulta:
7551 i.H. (43200x30:365+4000), apar (se nasc) "Zeii fundamentali", in orasul BADTABIRA, a carui cronologie si etimologie prezinta: mileniul VIII, cu originea in sumeriana BA/b/-D/u/-TI-BIR-A = "Poarta (locul de acces) a celui care vorbeste (conduce, comanda) si traieste in casa de la (lânga) apa" (v.Mures) ; mileniul IV-III, este continuat in hittitul VAD/ar/-TABAR/n/A = "Locul unde este apa marelui rege (zeu)"; mileniul II-I i.H., asezarea este martorul unor framântari, astfel incât, dupa ce, in noua limba, sanscrita, s-a numit BAD/h/-T/u/A-B/h/ERA = "Locul mostenit de remarcabilul (stralucitul) tau", paralel cu TAR/a/-T/u/A-R/a/JA = "Locul unde este averea nobila a regelui tau"; este posibil ca in urma unor confruntari locale sa fi fost ucis conducatorul comunitatii. Ca urmare tot in sanscrita, denumirea asezarii a devenit BAD-TE-B/h/A-RA = "Locul de traversare a regelui tau (sau)", eveniment confirmat istoric pentru ca "Grecii sub dinastia Inachizilor au plecat in anul 1980 i.H. (v.arheol. Tartaria) din bazinul Muresului unde poporul din care Grecii s-au rupt traia bastinas din vremuri imemoriale" (ap.Cronologia lui H.P.Larcher , in "Anales de France", Paris - 1795). Doua secole mai târziu, in anul 1757 i.H. (P.Faure, Bucuresti 1977, p.171) s-a dezlantuit "Potopul lui Ogyges", acesta fiind conducatorul Titanilor care, invinsi de Zeus, au fost aruncati in "Inghetatul Tartaros" (Hesiod, Theog.666-673), toponimul BAD-TE-BA/la/-RA/j = "Locul unde a fost batut vigurosul (cel cu talie mare) tau rege" a devenit TAR-TARA/nt/A = "Locul strabatut de ploaia torentiala (potop)", preluat in latina I/t/-TARTARU/s/ = "Locul transformat in infern (loc de dezolare si confuzii" si, ceea ce este mai important, s-a mentinut pâna in zilele noastre sub numele Tartaria.
6956 i.H. (36.000 ani "lunari"); in plin apogeu al culturii Schela Cladovei apar "cei 7 zei" - IGIGII dintre care ANSAR - "Totul de sus" (nord), fiul lui AN si stramos al lui ANU avea resedinta tot la Badtabira (sau, in zona respectiva); fratele sau, KISAR - "Totul de jos" (sud) - posibil stramos al locuitorilor din Kis-Sumer - s-a stabilit in orasul NUNKI - "Orasul arbore" (v. si Nun.Ka din tablita de la Tartaria) identificat cu orasul celui care vorbeste (conduce, comanda )", cu siguranta aflat, initial, acolo unde Apollonios din Rhodos (Argon, Bucuresti - 1981) si Diodor din Sicilia (Bibl...III.LVII.2;V.23.3-4) au localizat "fluviul" Eridan de la izvoarele Istrului, pe care l-am identificat cu râul Slatnicului Mare de la Portile de Fier. Este o prima atestare a stramutarii resedintei unui zeu, care, in toate cazurile era urmat de supusii sai. Este posibil ca in aceasta perioada sa fi a vut loc si stramutarea unui grup de locuitori din zona orasului Badtabira spre zona Portile de Fier unde, in Plaiul Closani, locuiesc misteriosii Gugani despre care, N. Desunsianu, consemna: "Traditia poporala spune de acesti Gugani ca ei sunt originari din Tara Guganeasca care se afla peste munti (Godeanu, Retezat, Sureanu) (din "Dacia Preistorica", Bucuresti 1986, p.472).
6367 i.H. (28.800 ani "lunari"). Unul dintre "cei 7 zei" - Igigi se mentine la Badtabira; dincolo (la sud) de munti, cea de a doua pereche de Igigi, constituita din fratii LAHMI (Lakmu) avea o noua resedinta in LARAK, posibil o metateza a lui K/u/ R-ILA - "Muntele zeului", sub denumirea Curila existând un oronim (deal, 140 m.) cu o forma de zigurat (cu trei trepte), un hidronim si o fosta asezare din jud.Mehedinti; LAHAMA (Lakhama), a mentinut resedinta de la NUNKI (Eridu). Dupa o anumita traditie, acesti doi frati Igigi au fost sacrificati pentru a se crea omul, un posibil arhetip pentru sacrificiile umane de la Badtabira (Tartaria).
5726 i.H. (21.000 ani "lunari"). In lista este mentionat regele ENMEDURANA (EN-ME-DUR/UM/-AN-NA) - "Marele preot vrajitor care proclama reguli in locul unde sta culcat zeul AN", cu resedinta in orasul SIPPAR, un toponim cu originea in Sumer. ZABAR - "bronz", continuat in akkad.SIPAR/u/-P/asisu - "Locul unde este templul in care preotul unge cu unsori vrajite recitând descântece asupra diferitelor obiecte de bronz", apoi in hitt.SIP/ant/-PIR - "Casa (templul) unde se aduce o ofranda", apoi in sanscrita SA-PARA - "Locul unde este cel suprem" sau SI/ah/-PARA/mesvara/ - "Locul unde cel negru este stapânul suprem". Este posibil ca templul in care slujea preotul vrajitor sa fi fost inchinat celui de al saselea zeu Igigi, care era "bronzat" (brunet, negru ars de soare), iar preluarea in latina a termenului SIPARIUM - "Perdea care apara de soare" pare sa confirme. In plus avem in vedere ca lânga izvoarele Istrului a fost bastina Brygienilor (Frigienilor; intre Gârla Mare - Hinova) si etiopienilor (in S-E Banatului), traditiei pastrata prin voievozii Negru Voda, Radu Negru Voda, Ion Radu Negru Voda si supusii lor, "Românii (vlahii) negri". De aceea, localizam orasul Sippar in zona localitatii Baia de Arama, din plaiul Closani, jud. Mehedinti.
5528 i.H. (18.600 ani "lunari"). I n perioada când, dupa era bizantina s-a produs "Facerea lumii" (5509 i.H.), la nord de Istru aparea cultura Cris (5500-4500 i.H.) larg raspândita in tara noastra (asezari mai importante: Schela Cladovei, Valea Raii, Valea Lupului, Let, Gura Baciului s.a. dar si in alte tari (Serbia, Bulgari a, Ungaria, Ucraina, Grecia), sub posibila protectie a celui de-al sapte lea Igigi; este inregistrat ultimul dintre regii care au domnit "Inainte de Potop" sub numele de UBARTUTU, el fiind primul rege cu resedinta in orasul SURRUPAKA (SURR/u/-UP/i/-AKA/k/) - "Locul unde sunt preotii din cetatea Upi-Akak de lânga Sippar", oras care potrivit mitologiei sumeriene era deja vechi la data Potopului si a fost "tara" de bastina a lui Uta-napistim (biblicul Noe). Dupa o alta mitologie, in timpul "vârs tei de arama" a aparut Titanul (uriasul) Novac; atunci, Dumnezeu (la sumerieni Enlil-II) a trimis asupra lumii "Potopul universal" ca sa-i inece pe Novaci. Mitul include si secvente din care rezulta ca un "novac" ; rezemat cu un picior in Carpati si cu altul in Balcani, s-a plecat sa bea apa din suvoaiele potopului, dar cade in apa innecându-se. (v.Kernbach,Dict.Buc.1989,p.423). Interesant este ca in Poiana Beletina de lânga satul Izverna (unde se afla Pestera Pregleda locuita de Giganti) se afla un lapiez, având o forma de picior (opinca) mentionata in lucrari stii ntifice sub denumirea "Urma lui Gruia", acest nume purtându-l si unul din fii lui Novac.
4500 i.H. Faptul ca descifrarea textului tablitelor de la Tartaria atesta ca la acea data si acel loc existau zeitati, fie ca s-au numit Saue sau Gula, acestea nefacând parte din triada suprema, orasul Badtabira (Tartaria) nu a mai fost inclusa ca resedinta.
4000i.H.-3700i.H. Este ultima etapa a culturii Turdas-Vinca care incheia doua cicluri a câte doua milenii , dominate de doua dinastii: "Zeii fundamentali" si fiii acestora, "Igi gi", ai caror fii au constituit a treia dinastie, cu aceeasi durata (4000- 2000 i.H.), pastrând aceleasi resedinte de baza (Muntii Godeanu: Vf.Bran si Borascu, Portile de Fier) cunoscuta sub genericul "cei cincizeci de z ei". Din rândul acestora din urma s-a remarcat triada suprema constituit a din fratii: ANU - "Zeul tânar, parintele zeilor, creator al vânturilor", ENLIL-II - "cel viteaz", EA - "zeul intelepciunii" care, impreuna cu crainicul NINURTA - "Zeul plugar" (fiul lui Enlil-II) si ENUGI - "strajerul apelor" au hotarât dezlantuirea Potopului, pentru a-i pe depsi pe necredinciosi. In acest scop l-au chemat pe Uta-napistim, fiul lui UBAR-TUTU din Surrupaka, caruia i-au poruncit sa construiasca o corabie in care sa incarce "orice samânta de viata", cu aceasta incarcatura plutind pe apele involburate timp de sapte zile. Evenimentul, descris in epop eea lui Ghilgames, este identic cu descrierea Potopului biblic care, dupa cum am vazut urmarea sa-i distruga pe Novaci, al caror conducator a fost Novac - "Imparatul jidovilor", si potrivit vechilor noastre legende pastrat e in S-V tarii (zona in care toponomastica pastreaza denumiri derivate din Novac si Jidov), primii locuitori ai pamântului au fost niste uriasi, numiti jidovi. N.Densusianu ne informeaza ca in literatura sacra a vechilor egipteni este mentionat "Novac cel batrân" (Cronos) si aceea ca "intr-o epoca preistorica foarte departata, cel putin cu 3000 de ani inainte de era crestina" (op.cit.p.121) in partile Istrului au avut loc unele incidente cu egiptenii, informatii care, oricum, constituie elemente de istorie, implicând si o cronologie.
S-a spus ca Potopul Universal a avut loc pe la 4000 i.H. Dupa parerea noastra, anul 3761 i.H. care, dupa era evreiasca este cel in care a inceput "Facerea lumii" este anul nasterii zeilor ANU, ENLIL-II si EA , cu doua milenii anterior "Potopului lui Ogyges" (1757 i.H.); anul 3526 i .H. este cel in care s-a dezlantuit Potopul, cu doua milenii anterior "Potopului lui Deucalion" (1526 i.H.), Titanul care, impreuna cu sotia lui ,Pyrrha, alesi de zei, au plutit intr-o "lada" timp de noua zile si nopti pâna ce s-au oprit pe "culmea cu doua piscuri a Parnasului", deosebit de Uta-napistim care a plutit numai sapte zile si a fost zeificat, impreuna cu sotia lui, numai dupa oprirea Potopului.
Urmare Potopului Universal, s-au produs câteva stramutari, astfel: Uta-napistim, impreuna cu sotia, au trebuit "sa traiasca departe de oameni la gura apelor... pe tarâmuri departate...", tarâmuri pe care le identificam in zona muntelui Hasmasu Mare, acolo unde izvorasc râurile Mures, Olt, Somes, Târnava, ale caror ape limiteaza si brazdeaza Podisul Ardeal, aflat sub protectia zeului Enlil, zona in care i-a gasit si stranepotul lor Ghilgames; aparitia lui "Novac cel batrân" in partile Egiptului intr-o perioada (mileniul IV) când se pun "bazele civilizatiei egiptene" (Serban, M.;Cluj - 1982, p.181) pare sa prezinte locul unde s-au stabilit Novacii izgoniti din partile Istrului; pe la mijlocul mileni ului IV (3500 i.H.) apar primii "sumerieni" in Mesopotamia, zeii lor stabilindu-si resedintele in aceeasi ordine ca in locurile lor de bastina: ANU la nord (Uric), EA la sud (Caldi), la mijloc aparând - de aceasta data, si ENLIL-II, cu resedinta in orasul-cetate URUK (Warka), situat la est de fluviul Eufrat pe drumul vechiului canal Satt-en-Nil, cam la 220 km S-E de Bagdad, orasul Uruk fiind unul din cele trei orase din Sumer unde s-au gasit tablite cu scriere pictografica similare celor de la Tartaria, asezare situata in apropiere de "Tara Uruk" pe care o identificam cu asezarea Uric din jud.Hunedoara, mentionata mai inainte.
De altfel, "Lista regilor" primei dinastii din Urukul sumerian prezinta o adevarata genealogie, astfel: primul rege (preot) din Surrupaka, "Inainte de Potop" a fost UBAR-TATU, tatal lui Uta-napistim; primul rege al primei dinastii din Uruk, "Dupa Potop", a fost "fiul zeului Soarelui" SAMAS care proteja intreg Ardealul dintre râurile Somes (Samus), Mures-Olt, pâna la muntele Sureanu (Muntele Soarelui), la poalele caruia se afla localitatea Uric; al treilea rege (zeul, zeificatul) Lugalbanda - pastorul, a fost fiul lui Enlil; al cincilea rege care avea "doua parti divine" s-a numit GHILGAMES - senior de Kuliab si era fiul lui Lugalbanda - pastorul si stranepot al lui Uta-napistim.
Din epopeea lui Ghilgames aflam ca acesta "a trudit si a suferit strabatând drumul cel lung..." (identificat de noi cu: 1650 km. parcursi in 45 zile, pe traseul: Muntii Hasmasu Mare - de-a lungul Carpatilor orientali si meridionali, cu o halta in "tara Uruk" (Uric) unde, impreuna cu Enkidu, au ucis, in muntele Cedrilor (Retezat) pe uriasul Humbaba si pe Taurul Ceresc creat de ANU la cererea fiicei sale Ishtar care vrea sa se razbune pe erou) - s-a indreptat spre sud si, trecând peste Hellespont, a continuat prin Podisul Anatolian - Muntii Taurus - Fluviul Eufrat in aval, pâna in locul unde "a poruncit sa se ridice zidul Urukului - celui imprejmuit", de unde avea sa mai parcurga un drum lung (de 1650 km. in 45 zile) pe acelasi traseu pe care venise, pâna la Bosfor, de unde a n avigat, cu scopul "sa ajung la Uta-napistim, strabunul meu /pe care/ vreau sa -l iscodesc despre Moarte si Viata" intâlnindu-l undeva in apropiere de Muntele Masu - "Muntele Geaman" (v.Hasmasu).
Cele cinci dinastii "regale" din Urukul sumerian au domnit acolo intre anii 3500 -2125 i.H., ultimul rege fiind Utuhegal (UTU-HE-GAL) - "Soarele sa fie mare (slavit)" (2131-2125 i.H.), detronat de regele din Ur.
Migrarile au mai continuat, pâna la inceputul mileniului II i.H.; noi ne vom opri la acest punct sperând ca succinta prezentare a unor elemente de convergenta sunt utile sustinerii a ceea ce savantii si cercetatori straini si autohtoni au stabilit deja, aceea ca spatiul carpato-danubiano-pontic a fost un important centru iradiant de cultura si civilizatie, asezarea de la Tartaria fiind centrul unde este atestata aparitia primilor "Zei fundamentali" ai primei mitologii atestate documentar.

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Clasificarea celor Şapte

Cam pe la 1589, Peter Binsfeld, identifica demonii celor şapte păcate.

  • Lucifer - mândrie
  • Mammon - avariţie
  • Asmodeus - pofta
  • Satan - furie
  • Beelzebub - lăcomia
  • Leviathan - invidia
  • Belphegore - lenea şi vanitate

vineri, 8 ianuarie 2010

Acest material a fost scris in urma "ratacirilor", unui crestin, prin adunarile neoprotestante.
Unii dintre noi au frecventat adunari neoprotestante in vremea cand erau mai tineri, fiind atrasi de inselatorul lor spirit de simplitate, indaratul careia se ascund ereziile. Altii inca le frecventeaza. Am incercat sa rezum aici ce am observat in adunarile neoprotestante pe care le-am vizitat - baptisti, crestini dupa evanghelie, penticostali. Multi deja regreta atat timpul pierdut, cat si faptul ca atunci nu cunosteau indeajuns de bine ortodoxia sau catolicismul si erau "fermecati" de orice aparenta de evlavie.

Cine sunt neoprotestantii sau pocaitii?

Sub denumirea de "neoprotestanti" sau "pocaiti" sunt inclusi baptistii, evanghelistii, crestinii dupa evanghelie, penticostalii, adventistii de ziua a saptea. Penticostalii sunt aia care vorbesc “in limbi”. Si credeti-ma, i-am auzit; nu este enochiana sau latina, e un fel de pasareasca. Pocainta sau "metanoia" este un termen biblic care inseamna "schimbarea mintii", "intoarcerea de la pacat la Dumnezeu". Implica schimbarea conceptiei despre viata, in sensul privirii ei din perspectiva lui Dumnezeu si nu din perspectiva egoismului propriu. Pocainta inseamna a te cai (a-ti parea rau) de pacatele proprii, a le marturisi lui Dumnezeu si a te ruga lui Dumnezeu pentru iertarea lor, insotita de hotararea ferma de a nu le mai practica. Termenul de "pocainta" nu a aparut odata cu pocaitii, el exista demult in biserici, in Taina Spovedaniei.

Care sunt deosebirile intre neoprotestanti (pocaiti) si ortodocsi?

Neoprotestantii isi bazeaza doctrina pe un anumit moment in care il primesti pe Iisus Hristos ca Domn si ca Mantuitor, localizand data exacta, uneori chiar si ora.
Crestinii insista asupra vietii intru Hristos, asupra continutului ontologic al intalnirii cu Hristos. Indumnezeirea inseamna a fi facut partas la firea Dumnezeiasca. Crestinii considera ca "taina Dumnezeiasca ramane de necunoscut mintii omenesti".
Cand Motovilov, ucenicul Sfantului Serafim l-a intrebat "Care este scopul vietii crestine?", Sfantul Serafim i-a raspuns: "Dobandirea Duhului Sfant".
Neoprotestantii considera ca Il au deja (pe Sfantul Duh) din momentul "intoarcerii la Dumnezeu" sau al "pocaintei".

Cultele neoprotestante sunt niste secte?

Da, sunt secte. Termenul de "secta" este definit in DEX ca fiind o comunitate religioasa desprinsa din biserica oficiala respectiva. (lat. secta, sectans, sectantis: desprindere, separare) Desprinderea de biserica-mama are loc, bineinteles, din cauza dezacordului asupra unor chestiuni doctrinare. Si, un lucru interesant, sectele se definesc tocmai prin acest contrast cu cultul-mama, se raporteaza (critic) mereu la biserica din care s-au desprins. Multi predicatori evanghelici, baptisti, penticostali sau adventisti sunt experti in a cauta si detecta asa-zise erori si coruptie din ortodoxie si in a chema oamenii sa renunte la ortodoxie pentru a se inregimenta in cultele lor. Atunci cand insa li se arata greselele membrilor cultului lor, raspund cu seninatate ca "biserica noastra nu este perfecta, ci perfectibila", fara a le nega si fara a gasi pricina de scindare / sectare in respectivele erori.

Sectarea
Cine a avut ocazia sa frecventeze "adunarile" neoprotestante, a putut constata dezacordurile intre membrii aceluiasi cult si chiar ai aceleiasi "adunari" locale. Din cauza ca fiecare membru este liber sa interpreteze Biblia asa cum doreste, concluziile la care ajung sunt diferite si exista cazuri in care, din cauza acestor dezacorduri, unele grupuri de neoprotestanti se despart de adunarea din care faceau parte, infiintand astfel o noua "biserica".

Cateva exemple de teme de "conflict" intre neoprotestanti:
- mantuirea se poate pierde (tabara "adversa" neoprotestanta sustinand ca mantuirea nu poate fi pierduta)
- o data ce un om s-a pocait, el nu mai pacatuieste (nu mai face "pacate mari"), ci doar greseste (tabara adversa sustinand ca omul cat traieste tot mai pacatuieste)
- teoria predestinarii (a alegerii omului de catre Dumnezeu), tabara "adversa" sustinand ca omul Il alege pe Dumnezeu, spunand acea "rugaciune de primire a lui Iisus in inima"
- legalismul, forma exterioara (infatisarea "stas", baticul, fusta lunga, modul de inchinare importat de la americanii protestanti), in controversa cu charismaticii (care ajung sa sustina ca orice este permis, atata timp cat Il slujesc pe Dumnezeu; neexistand nici o autoritate de care sa tina cont, bineinteles , ei insisi sunt cei care decid daca Il slujesc sau nu pe Dumnezeu)
- botezul (unii isi boteaza copiii de mici, de exemplu dintre crestinii dupa Evanghelie, ramura provenita din crestinii dupa Scriptura, asa cum este de exemplu adunarea din Carol Davila), in timp ce altii boteaza numai maturi (de exemplu, baptistii, la care botezul este doar un simbol, si nu o taina!)

Sectarea (despartirea) de biserica-mama este admisa oricand exista un dezacord.
Asa a luat nastere neoprotestantismul si asa continua si in zilele noastre, actualmente existand mii de formatiuni neoprotestante, care "interpreteaza" fiecare, dupa bunul sau plac, aceeasi Biblie. Exista insa si "neo-neo-protestantii", cei care se autodefinesc prin condamnarea si raportarea critica la cultele neoprotestante din care s-au desprins si care se intalnesc in case, autointitulandu-se "biserica din casa lui Cutare" si sustin ca nu apartin nici unui cult denominational oficial, ci sunt "doar crestini"; binenteles, considera ca au maturitatea duhovniceasca de a interpreta Biblia, nu au nevoie de nimeni altcineva decat de propria lor minte si inaintare spirituala. :-) Adica ei le stiu pe toate, dar daca ii intrebi de evanghelii apocrife sau codexuri ( sa nu mentionez si compendiile) habar nu au cu ce se manaca. Ele de fapt sunt carti, si se citesc.

SCHITA
De ce pocaitii nu isi declara adevaratele intentii deschis? ("blana de oaie")
De exemplu, ei cheama tinerii la o conferinta despre inteligenta emotionala, sau despre orice alte teme "inofensive", serbari, concerte, dar nu declara deschis: uite, scopul nostru este prozelitismul activ: dorim sa avem 2 evenimente pe luna in 7 centre universitare, si dorim sa va prezentam doctrina noastra.
Cati dintre cei implicati in actiunile de evanghelizare cunosc cu adevarat crestinismul din punct de vedere teologal?
Cati dintre cei implicati in actiunile de evanghelizare isi declara deschis, de la inceput, cultul din care fac parte? Va spun eu, nici unul.
Impreuna cu doctrina neoprotestanta, sunt prezentate viziuni denaturate (rauvoitoare) asupra BOR, care este acuzata de lucruri gresit intelese din ortodoxie.
Deci omul nu mai alege intre 2 doctrine: ci intre cea np prezentata mai luminoasa decat este in realitate si cea ortodoxa cu elemente intelese gresit sau cazuri izolate de ortodocsi care gresesc, realizandu-se o generalizare nedorita. Cine cunoaste bisericile NP "din interior" stie ca pot fi gasite destule greseli si aici. Sunt utilizate asadar doua unitati de masura diferite, atunci cand pocaitii prezinta comparatia lor dintre neoprotestantism cu ortodoxie.
- activitatea misionarilor evanghelici americani în tarile cu traditie ortodoxa
- exemple concrete de prezentare rau-voitoare a ortodoxiei (afirmatii false negativiste)
* crestinii sunt denumiti in bisericile neoprotestante "necrestini" ceea ce consider ca este o insulta grava la adresa mea si a celor ca mine.
* ortodoxia este numita "misticism pagan".
* practica isihasta este acuzata ca ar fi o tehnica yoga.
- caracteristici psihologice ale persoanelor apartinand cultelor neoprotestante (le banuim)
- nivelul cultural al persoanelor din adunarile neoprotestante ( nu-l comentez)
- prozelitismul activ este raportat forurilor superioare (numar de persoane convertite)
* concentrarea este pe numarul de oameni "evanghelizati" sau pe a-L slavi pe Hristos?
* distanta intre declaratii si realitatea din bisericile neoprotestante; legalismul, forma.
* adunarile neoprotestante au propria lor Traditie, copiata dupa bisericile din America
* neaga faptul ca ar fi vorba de o traditie si acuza ca fiind pacat Traditia Ortodoxa
* pana la aparitia cultelor neoprotestante, au existat multi oameni dedicati lui Hristos; o mare parte din acestia sunt cinstiti in Ortodoxie ca sfinti, ca martiri, ca mucenici.
* In afara de biserica din primele secole si cultele neoprotestante actuale, pocaitii nu recunosc si nu cinstesc vietile dedicate lui Dumnezeu, in Numele Fiului Sau, Iisus Hristos, si traite prin puterea Duhului Sfant.
* practica botezului
* scoaterea din context a versetului "iata, Eu stau la usa si bat"; intemeierea unei dogme pe un verset scos din context; ignorarea atator altor versete referitoare la mantuire, la Imparatia lui Dumnezeu, la viata vesnica.
* inchinarea la Biblie, bibliolatria
* multi neoprotestanti sustin ca ei au o legatura cu Dumnezeu si "inteleg", prin Biblie, adunare, rugaciune, imprejurari, sau prin frati, anumite lucruri specifice pe care Dumnezeu li le transmite (de ex. "am inteles ca Dumnezeu doreste sa ma casatoresc cu Vasilica"; "am inteles ca Dumnezeu doreste ca eu sa plec in "misiune" la Navodari "; sau "am inteles ca Dumnezeu nu aproba modul de inchinare cu instrumente". Asadar, admit ca Dumnezeu poate avea ceva specific de transmis azi omului. Dar concomitent neaga ca Dumnezeu ar fi avut ceva specific de transmis omului timp de secole: ceea ce crestinii numesc Sfanta Traditie, rezultat al unor vieti dedicate lui Hristos. Pentru neoprotestanti, nu exista decat crestinii din primii secole si "pocaitii" din zilele noastre. Restul crestinilor sunt priviti ca "gresiti" sau, mai jignitor, ca "necrestini"
- avand in vedere metodele agresive de prozelitism neoprotestant (abordarea "om la om" pe strada, "fitzuici" in cutiile postale), este nevoie ca crestinii sa isi cunoasca cat mai bine religia, pentru a putea contraargumenta afirmatiile eronate care le sunt puse inainte.

"Se poate pierde mantuirea?"
Iata o intrebare care aruncata intre neoprotestanti va starni intotdeauna discutii contradictorii.
Unii sustin ca se poate pierde, daca faci pacate "de moarte", ceilalti sustin ca de vreme ce este darul lui Dumnezeu, nu ti-o mai ia inapoi.
Toti pocaitii pornesc insa de la siguranta ca ei au mantuirea. Nu poti dicuta despre "a pierde" ceva decat daca ai acel ceva. Si cum de au ei mantuirea? Simplu, iti vor raspunde. Prin credinta in Dumnezeu, in moartea Fiului Sau, Iisus Hristos pe cruce.

Dar oare chiar asa stau lucrurile?
Pocaitii se bazeaza pe credinta. Masura de credinta fiecare om a primit-o de la Dumnezeu. Cum era credinta lui Petru cand mergea pe ape? Asa este si credinta noastra. Oscileaza. Cel ce ne tine este Dumnezeu, intinzandu-ne mana (Matei 14:22-36) "Doamne, cred, ajuta necredintei mele!" In Biblie scrie care sunt conditiile legate de mantuire, este adevarat. Dar este o eroare de logica faptul ca NP isi inchipuie ca "judecata" lor, ca oameni, nu ar tine de interpretarea lor. Nici macar Petru nu a avut "credinta absoluta", cu toate ca a avut credinta, de vreme ce a mers pe ape... "Cred Doamne, ajuta necredintei mele" este un alt exemplu a cat de efemera, oscilanta poate fi credinta omeneasca. In fine, fiecare isi cunoaste inima si comparativ cu credinciosia lui Dumnezeu (intr-adevar infinita, absoluta, perfecta) nu cred sa existe om care sa poata declara cu mana pe inima decat, la fel: "Cred, Doamne, ajuta necredintei mele". Presupunerea gresita de la care pleaca neoprotestantii este ca ei cred in Dumnezeu, in moartea Fiului Sau pe cruce, pentru iertarea pacatelor. Spun "gresita" pentru ca Cel care va da verdictul daca am crezut cu adevarat sau nu nu este doar un simplu om. Una din fatetele fariseismului este reductionismul lui "a crede" la simplul nivel intelectual, ori in Biblie citim ca exista "credinta moarta", "credinta vie", ba chiar "dracii cred si tremura" ... nu este totul simplu, reductionist, un act mental "cred". Masura de credinta pe care Dumnezeu o da fiecaruia nu este neaparat un concept de tip da/nu, o variabila categorica (asa cum reductionist este considerata), ci o variabila continua. Sunt convins ca eu, cu mintea mea de om, nici nu pot cuprinde si cunoaste decat in parte ceea ce inseamna cu adevarat credinta. Credinta cu adevarat are numai Dumnezeu, la fel cum si dragoste si intelepciune are si este El. Cel care cunoaste inimile, conditiile, circumstantele, Cel care stie totul, cat a cunoscut fiecare si cat nu a cunoscut, dar si deciziile pe care le-a luat in fiecare clipa a vietii, nu doar "la un moment dat", si faptele si inima si intreaga fiinta, numai El poate da verdictul "CINE e mantuit si CINE nu e mantuit". Restul sunt interpretari ale oamenilor, o alta traditie (prezentata drept non-traditie). In Biblie sunt scrise conditiile pentru mantuire, este adevarat, dar judecata finala nu ne apartine noua, ca oameni imperfecti. Este o utopie sa indraznim sa punem mintea noastra parazitata de atatea erori alaturi de judecata lui Dumnezeu. Un punct de vedere ar fi , tocmai aceasta "baza pe mintea proprie" considerat o erezie.
Din nou- citate din Biblie pot fi date gramada. Presupunerea ca mintea noastra poate decela "cine crede" si "cine nu" este in discutie, nu Sfanta Scriptura.