AVIZ IMPRUDENTILOR

Asa cum s-a mai spus de nenumarate ori, operatiile stiintei nu sunt lipsite de pericole.
Ele pot provoca nebunia celor care nu sunt foarte stapani pe suprema, absoluta si infailibila ratiune.
Ele pot surescita sistemul nervos si provoca teribile si incurabile boli.
Cand imaginatia este socata si infricosata, acestea pot provoca lesinul si chiar moartea prin congestie cerebrala.
Persoanele nervoase si natural exaltate, femeile, tinerii si pe toti cei care nu au exercitiul stapanirii de sine si se lasa coplesiti de un sentiment de teama trebuie sa fie indepartate de la practicarea magiei.
Nimic nu e mai periculos decat sa se faca din magie un fel de petrecere a timpului liber, cum fac anumite persoane care transforma magia in distractia seratelor. Experientele magnetice operate in asemenea circumstante nu pot decat sa oboseasca subiectii, sa rataceasca opiniile si sa deruteze stiinta. Nimeni nu se poate juca nepedepsit cu misterele vietii si ale mortii, iar lucrurile care trebuie luate in serios sa fie tratate serios si abordate cu cea mai mare rezerva.
Nu cedati niciodata ispitei de a convinge prin efecte. Efectele cele mai surprinzatoare nu se vor constitui in dovezi pentru oamenii care nu sunt dinainte convinsi. Ele pot fi atribuite unor indemanari naturale, iar magicianul privit ca un fel de concurect al lui Robert Houdin sau Hamilton. A cere minuni pentru a crede in stiinta inseamna a te arata nedemn de stiinta. Sancta Santis.
Nu va laudati niciodata cu operele pe care le-ati obtinut, chiar daca ati reinviat mortii. Temeti-va de persecutie. Marele Maestru recomanda intotdeauna tacere bolnavilor pe care-i vindeca si, daca tacerea ar fi fost cu grija pazita, initiatorul n-ar fi fost crucificat inainte de a-si fi desavarsit opera.

Ex Deo nascimur, In Christo morimur, Per Spiritum Sanctum reviviscimus.
(Cu Dumnezeu ne naştem, murim în Hristos, prin Duhul Sfânt reinviem.)

sâmbătă, 24 iulie 2010

Melancolia 1



Albrecht Dürer

La începutul secolului al XVI-lea, celebri artişti germani in gravură, Albrecht Dürer şi Lucas Cranach, au fost influenţi intr-o oarecare măsură de idei alchimice şi simbolism. Durer (1471-1528), unul dintre cei mai mari doi artisti pe care Germania i-a produs vreodată, a fost deosebit de calificat în desenul pe lemn si gravura in cupru cu propria mana, de neegalat de altfel. În 1513 si 1514 el a forjat trei gravuri in cupru, care au ramas mai mult decat celebre, au ramas cele mai selecte capodopere din lume ale acestei forme de arta. Acestea au fost "The Knight " - Cavalerul(1513), "St. Jerome in his Study" - Sf. Jerome, în studiul său (1514), şi "Melencolia" (1514).

Nu exista o dovada a faptului ca Durer ar fi avut cunostinte atat de profunde despre alchimie, cum am putea spune de Chaucer inaintea lui. Cu toate acestea, alchimia a format un ingredient esenţial ca fundal cultural al epocii sale. Pentru oamenii culturii contemporane in general, dar si pentru alchimisti in particular, “Melancolia1” trebuie sa fi aparut ca un depozit bogat in simbolismul alchimic. Numai ca lucrurile nu stau chiar asa. Este clar ca Durer avea cunostinte despre estetica, despre incadrarea si reprezentarea in mod grafic a corpurilor, indiferent de natura lor, organica sau anorganica, minerala sau de orice alt fel, pentru ca respecta intocmai proportia numarului de aur. Nu o sa ma refer la valoarea lui numerica, ci la rezultatul estetic atunci cand este luat in calcul ca raport. ( ecuatia din care deriva este una destul de complexa, si o voi aborda cu alta ocazie.) O definitie scurta simplificata ar suna cam asa: partea mica este pentru partea mare ceea ce partea mare este pentru intreg. Mai departe.

Criticii spun ca numarul roman I (1) care urmeaza dupa titlul gravurii sugereaza cel putin odata ca Durer a avut in vedere executarea unei serii de patru gravuri in cupru, ilustrand cele patru temperamente. Melancolic, flegmatic, coleric si sanguin. Cred ca de fapt Durer ar putea fi catalogat ca farsor(nu in sens peiorativ), asa cum a fost etichetat Leonardo in aceeasi perioada cu el. Pentru ca a profitat de curentul alchimic puternic din epoca sa, pentru a evidentia de fapt iluminarea. Este clar ca numai un initiat ar fi putut concepe si realiza lucrari cu o asemenea incarcatura mistica, ezoterica si enigmatica.

Melancolia1 ne aduce in prin plan, dpdv simbolistic, ucenucul ajuns maestru, care la randul lui are un ucenic. Ciclul Ouroboros, eternitatea sufletului, echilibrul, recrearea de sine, eterna intoarcere si alte lucruri percepute ca cicluri care incep din nou de indata ce pier. Phoenix. Maestrul care detine cheile cunoasterii si are clepsidra deasupra capului, semn ca nimic nu este etern, are in mana dreapta compasul si privirea in zare, semn de meditatie. Ucenicul pe de alta parte are deasupra capului balanta, semn al dreptatii si al echilibrului, si privirea in jos la plansa, incercand sa desavarseasca lucrarea ce i-a fost incredintata. Apar de asemenea in mod izbitor patratul magic, piatra slefuita, uneltele folosite, curcubeul dar si scare cu sapte trepte.Intre a 3-a si a 4-a treapta, se vede in zare o cetate. Simbolismul de aici se deduce usor. Dupa ce vei ajunge la treapta a 3-a vei putea vedea mai departe decat acum. In total sunt 33 de simboluri in aceasta gravura. Clar alchimice :))