AVIZ IMPRUDENTILOR

Asa cum s-a mai spus de nenumarate ori, operatiile stiintei nu sunt lipsite de pericole.
Ele pot provoca nebunia celor care nu sunt foarte stapani pe suprema, absoluta si infailibila ratiune.
Ele pot surescita sistemul nervos si provoca teribile si incurabile boli.
Cand imaginatia este socata si infricosata, acestea pot provoca lesinul si chiar moartea prin congestie cerebrala.
Persoanele nervoase si natural exaltate, femeile, tinerii si pe toti cei care nu au exercitiul stapanirii de sine si se lasa coplesiti de un sentiment de teama trebuie sa fie indepartate de la practicarea magiei.
Nimic nu e mai periculos decat sa se faca din magie un fel de petrecere a timpului liber, cum fac anumite persoane care transforma magia in distractia seratelor. Experientele magnetice operate in asemenea circumstante nu pot decat sa oboseasca subiectii, sa rataceasca opiniile si sa deruteze stiinta. Nimeni nu se poate juca nepedepsit cu misterele vietii si ale mortii, iar lucrurile care trebuie luate in serios sa fie tratate serios si abordate cu cea mai mare rezerva.
Nu cedati niciodata ispitei de a convinge prin efecte. Efectele cele mai surprinzatoare nu se vor constitui in dovezi pentru oamenii care nu sunt dinainte convinsi. Ele pot fi atribuite unor indemanari naturale, iar magicianul privit ca un fel de concurect al lui Robert Houdin sau Hamilton. A cere minuni pentru a crede in stiinta inseamna a te arata nedemn de stiinta. Sancta Santis.
Nu va laudati niciodata cu operele pe care le-ati obtinut, chiar daca ati reinviat mortii. Temeti-va de persecutie. Marele Maestru recomanda intotdeauna tacere bolnavilor pe care-i vindeca si, daca tacerea ar fi fost cu grija pazita, initiatorul n-ar fi fost crucificat inainte de a-si fi desavarsit opera.

Ex Deo nascimur, In Christo morimur, Per Spiritum Sanctum reviviscimus.
(Cu Dumnezeu ne naştem, murim în Hristos, prin Duhul Sfânt reinviem.)

joi, 28 iulie 2011

Puterea magica a cuvântului

    Întreaga istoric a omenirii este însoţită de Cuvânt. Este turnată în Cuvânt. întreaga devenire a omului pleacă dinlr-o unică matrice: Cuvântul. Dumnezeirea care l-a zidit pe om este concentrată într-un singur izvor de energic cosmică: Cuvântul. Sfântul Ioan - patronul Masoneriei Universale -spunea cu certitudinea marelui iniţiat: „La început a fost Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu", Sunt exact cuvintele sacre pe care Fraţii Masoni le aşează în fruntea fiecărei reuniuni rituale, rostindu-le, în genunchi, în faţa Sfantului Altar din Templu.
    Cititorule, Dumnezeu te-a făcut stăpânul absolut al unei puteri, deopotrivă, sublime şi terifiante: Cuvântul! Ce vei face cu el? Vrei să discutăm puţin? Atunci, opreşle-te, o clipă, să ne cunoaştem. (Olimpian Ungherea)

Cunoaştere şi ignoranţă
    Stricăciunea sufletului este ignoranţa: pentru că sufletul care nu ştie nimic despre cele ce sunt, nici despre natura lor, nici despre sine însuşi, nici ceea ce este bine şi nici ceea ce este rău, este orbit, este lăsat pradă pasiunilor trupeşti şi rob simţurilor sale. Dimpotrivă, virtutea sufletului este cunoaşterea; cunoaşterea înseamnă, însă, infinit altceva decât simţirea, decât perceperea (urnii prin cele cinci simţuri naturale; mai mult, cunoaşterea este sfârşitul simţirii, întrucât harul cunoaşterii este divin. învăţătura aceasta trebuie înţeleasă în tăcere. (Hermes Trismegistus)
Publicat de Bogdan la 04:09

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)