tag:blogger.com,1999:blog-15793073141827263702024-03-13T17:09:50.789+02:00Curious Reflections Of A Confused DreamerBogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.comBlogger94125tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-42760966718882996562013-07-21T23:10:00.003+03:002013-07-21T23:10:39.762+03:00Ce este perceptia?<div style="text-align: justify;">
Este ceva ce tine de activitatea cerebrala? Realitatea este exact ceea ce vedem si auzim, nu fanteziile, nu visele sau halucinatiile. Cum ar spune un hipiot: sex, droguri si rock-n-roll.</div>
<div style="text-align: justify;">
In fapt, realitatea este o nascocire a imaginatiei fiecaruia dintre noi. Cine nu s-a trezit dupa un cosmar teribil, rasufland usurat si exclamand in gand "bine ca a fost doar un vis..." Iar asta deoarece impulsurile neurochimice transmise cand avem vise, fantezii sau halucinatii, sunt identice cu cele ce apar cand chiar experimentam acele evenimente. Deci, daca ceea ce percepem este adesea eronat, cum putem sti cu siguranta ce e adevarat si ce e fals?</div>
Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-17233614529380247462013-07-03T20:38:00.000+03:002013-07-03T20:38:04.369+03:00Ce este Islam?<div style="text-align: justify;">
Pentru cei interesați, este o întrebare pe care mulți o ridica si astăzi. Oamenii nu cunosc esența a ceea ce înseamnă. Nici măcar musulmanii un sunt siguri cum se traduce.
Islamul este o religie avraamică, monoteistă, fiind a doua religie în lume în ceea ce privește numărul de adepți, după creștinism. Sensul general al cuvântului Islam este pace și supunere față de Allah, Creatorul tuturor lucrurilor.
Termenul Islam, cuvântul in sine, este singurul netradus din Coran. In toate celelalte limbi este preluat ca atare, inclusiv in cele germanice si latine unde exista o mare tendința de a se împrumuta termeni si de a încerca sa li se dea un interes specific păstrându-se totuși însemnătatea originala. Dar este un motiv pentru care “islam” este netradus, si orice dicționar arab, exista mai multe cuvinte care definesc si conturează însemnătatea lui „aslama”.
Islam și musulman sunt două derivate, primul, nume de acțiune, al doilea, participiu activ, de la verbul aslama "a se supune", sensul lor fiind de "supunere", respectiv de "supus", subînțelegându-se, față de Dumnezeu. Verbul aslama este derivat de la rădăcina slm care are mai multe sensuri. De aici, o altă interpretare dată termenului "islam" ar fi aceea de aflare a păcii întru Dumnezeu.
Aslama, fiind verbul din care s-a format cunoscutul Islam, poarta cinci interesuri.
Unul dintre ele este cel care poarta însemnătatea lui cedare, renunțare sau aplecare. In limba engleza poate fi asociat cu termenul “surrender” si poate rezulta in “a oferi”.
O a doua însemnătate este cea care aparține si deriva de la supunere, ascultare, resemnare. Sa fie supus poruncilor. Englezescul poate fi submission sau obay.
A treia însemnătate este cea purtata de sensul lui “ascultare”. Adică obedience.
A patra este cea a lui “sinceritate” sau “loialitate”. Sincerity. Sinceritatea este o virtute islamica. Pentru a putea atrage si atinge starea de sinceritate, care le completeaza pe celelalte in vederea începutului desavarsirii, nimeni, niciodată, sub nici o forma, nu trebuie obligat sa facă ceva. Daca o persoana este forțata sa facă un lucru, indiferent daca metoda de constrângere este recompensa sau asuprirea, atunci acea persoana nu mai poate fi sincera. Prin asta se intelege ca ca islamul adus cu forța sau orice alta forma agresiva nu este Islam, iar asta pentru ca Islamul necesita sinceritate.
A cincea este “pace”. Peace. Este pacea pe care fiecare om o are in inima după ce le-a dobândit celelalte. Simbolistica creionata este una frumoasa, si înseamnă ca după ce am trecut prin înțelegere, supunere, ascultare si sinceritate acum suntem in pace cu tot ce transpare sau rezulta din toate celelalte. De ce am adus termenii din engleza? Vom vedea in rândurile de mai jos.
Ce reprezintă si care este însemnătatea termenului „musulman”? Mu-slim este cel care îndeplinește voia Domnului in pace. Noi nu citim “musulman” ca “islam”, iar asta pentru ca in araba prefixul “mu” in fata verbului denota actul de executare a acțiunii. In engleza se folosește “er” ca sufix la sfârșitul cuvântului pentru a-l reprezenta pe cel care desfășoară acțiunea: walk-er, call-er, speak-er, talk-er, travel-er, etc. In romana e si mai complicat, in sensul ca exista sufixe augmentative care arata ca subiectul denumit este mai mare decât subiectul de baza: -andru (copilandru, baientandru, -an (băietan, -oi/oaie (căsoi, căsoaie). Sufixele diminutivale arata ca obiectul denumit este mai mic decât cel de baza (bătrânel, sătuc), sufixe pentru denumirea agentului, pt. denumirea însușirii din obiecte, pt. denumirea diferitelor instrumente sau accesorii: alfabet-ar, cârcium-ar, bot-nita, etc. Musulman, ar putea fi catalogat la categoria sufixe augmentative având terminația –an. In araba, daca avem „athan”, se pune
in fata mu si rezulta mu-athan si se traduce in engleza „caller”, lui saffir la fel mu-saffir (calator), etc.
Dar de ce toate aceste precizari? Pt a ne ajuta sa înțelegem mai bine cuvântul islam. Dar ce implica islam? Apropos de însemnătate, ce legătura are cu termenul „Allah”? Este Allah Dumnezeu? Daca da, atunci cine este Illah? In fapt, in Islam, cel mai important termen este Allah. S-a afirmat de către exegeți ai Coranului ca Allah nu se traduce exact in engleza God sau in romana Dumnezeu (Domnul Zeu) iar asta deoarece God si Dio au o singura forma pe când in araba, cuvântul provine de la illah, iar illah reprezintă tot ceea ce este venerat. Allah poate fi orice: o piatra, o stanca, un os, absolut orice. Atunci, care este diferența? Daca luam Biblia, acolo lucrurile sunt tranșate foarte clar despre cine este Creatorul si ce reprezintă: „Eu sunt cerul si Pamantul, începutul si sfârșitul, Alfa si Omega.” Cuvinte simple care însa zdruncina din temelii toate celelalte incercari de politeizare sau teorii evolutioniste, religii noi care vin sa exprime intr-o maniera diferita exact același lucru, si sa si-l insuseasca.
Aceeași „specialiști” afirma ca in limbile germanice sau latine nu exista un substantiv pentru unicul Dumnezeu, iar ceea ce fac creștinii este sa ia cuvântul Dumnezeu, Dio sau God, il scriu cu majuscula si spun ca este substantivul potrivit. Din acest moment insa, subiectul poate devia de la tema propusa deoarece „G”-ul folosit de anumite rituri de perfectie, OpusDei, Illuminatti, templieri etc nu este G-ul de la God, deoarece in tarile latine nu s-ar potrivi cu Dio. Este G-ul pe care Pitha Goras l-a studiat cu milenii in urma, este stiinta divina pe temeliile careia este construit Universul, unde se regaseste la tot pasul proportia de aur descoperita de Fibonacci si aplicata in arta de catre Da Vinci si Boticelli si pe principiile careia s-au nascut noi si noi izvoare stiintifice moderne. Tainele sale sunt ascunse la vedere, iar denumirea este simpla. Geometrie. Se scrie si se pronunta aproape la fel in aproape toate limbile pamantului, incepand cu albaneza, bosniaca, ceha, daneza, engleza, galeza, islandeza, norvegiana si terminand cu suedeza, turca, slovaca, etc. Sunt peste 60 de limbi si dialecte care au o denumire distincta pentru Creator dar cuvantul geometrie este cu mici diferente de pronuntie acelasi.
In araba, daca se ia illah si se face Allah, cuvantul nu este numele lui Dumnezeu ci il defineste pe unicul si singurul Dumnezeu. Nu are semnificatia „the God”, Dumnezeul, deoarece in acest caz ar fi fost Al illah. In araba nu se pune problema majusulelor deoarece ele nu exista. Se aude clar -Alah-. Singurul si unicul ce urmeaza a fi venerat. Este acesta Dumnezeul arabilor musulmani? Da. Dar cum ramane cu arabii crestini?
Exista arabi crestini, asa cum exista si arabi iudei. Ei folosesc exact acelasi cuvant. De altfel, in Biblia araba care de fapt este si foarte veche, Allah apare in Geneza la pag.1 de 17 ori.
Ce se întâmpla însa cu credința in Mohamed? Este aceasta similara creștinismului sau iudaismului? Pentru creștinii care stiu cine este Abraham, ca si pentru evreii care folosesc Pentateuh-ul, răspunsul ar fi „da”.
Mulți nu cunosc faptul ca Mohamed este un descendent direct al lui Abraham si nici modul prin care fiul lui, Ishmael, este părintele multor arabi de astăzi, dar nici pe ceilalți profeți, descendenți ai lui Isaac, sau cealaltă ramura a lui Abraham unde putem aminti pe Moise, David si Solomon, Enoch s.a. Unii „cunoscători” ai islamului merg pana la a susține ca Isus este de asemenea un profet, lucru care nu se confirma de catre Coran. Isus, conform Bibliei este Dumnezeu întrupat, născut din fecioara, cel care a învins moartea, s-a ridicat la cer si sta la dreapta Tatălui. Dar ce au in comun Abraham, Moise, David, Solomon si Mohamed? Mesajul pe care l-au adus la oameni. Abraham indemna la a-L venera pe pe Dumnezeu unicul direct, fara intermediari. Moise la fel, a venit cu poruncile inscripționate pe tabletele de piatra, iar prima spunea exact asta: „sa nu ai alți dumnezei afara de mine si sa nu te închini lor ci numai mie”; înțelegem ca de aici ca s-a dorit sa nu existe intermediari in relația om – Dumnezeu. Asta i-a fost scris lui Moise pe tabletele de piatra. David in psalmi, ca si Solomon de altfel, au avut aceeasi abordare in ceea ce priveste relatia om-divinitate iar aici se poate afirma ca lucrurile nu sunt similare ci identice. Isus a fost in schimb atât de generos, incat a raportat pe om direct la stăpân. A spus ca El știe dinainte ce nevoi avem, si ca trebuie doar sa cerem. Așa cum stau lucrurile însa, mulți au înțeles greșit indemnul la toleranta exprimat in porunca „întoarce si celalalt obraz” deoarece se crede ca aceasta ar înlocui vechea lege a talionului. Nimic mai fals. Hristos nu a venit sa schimbe vechea lege a profeților ci sa o împlinească. Matei, 5:15.
In Marcu, 12:29-30, Isus spune ca Dumnezeu este unicul ce trebuie iubit cu toata inima, mistea si toata puterea. Deci este evident ca acest mesaj are o importanta majora, fiind transmis oamenilor de fiecare profet dar si de Hristos însuși. Venerează-L pe Dumnezeu direct, fara intermediari, fara mesageri. Atât de simplu este. Asta este exact si ceea ce a transmis Mohamed la acea vreme la Mecca. Ai lui, fiind foarte departe in timp de Abraham, practicau inca ritualuri neconforme cu dreapta credința.
Ce este însa acest Coran? Chiar de la inceputurile Coranului, exista porunca care spune ca cine crede in Coran trebuie sa creadă si in revelația anterioara, sa creadă cu tarie in ce a fost trimis asupra lui Mohamed, dar sa creadă si in ce a fost trimis pe Pamant inaintea lui, iar Coranul merge chiar pana la Torah, Zaboor si Injeel. Torah este legea Vechiului Testament, Zaboor-ul reprezintă Psalmii lui David iar Injeel nu sunt altceva decat evangheliile Noului Testament. Deci, oricine nu crede ca Dumnezeu este inițiatorul acestora, cine nu crede in Biblie si in faptul ca aceasta a fost trimisa de D-zeu pe Pamant, nu crede nici in Coran deoarece Coranul spune sa credem in ceea ce a fost trimis pe Pamant mai inainte.
Ce înseamnă de fapt Coran? Simplificat nu înseamnă carte. Biblie, vine de la „biblos” din greaca si literar înseamnă carte. Coran este de origine araba si poarta insemnatatea lui recitare, adica ceea ce va fi recitat. Asa vine Coranul la noi astazi. Putini stiu ca profetul Mohamed obisnuia sa recite exact cum a auzit, de la ingerul Gabriel. Asa cum a primit, asa a dat mai departe.
Sa ne intoarcem la carti. Ce au toate astea a face cu Islam? Am incercat sa explic ce inseamna islam, ce inseamna musulman, am spus despre Allah, ce inseamna si am aratat ca este singurul Dumnezeu care trebuie venerat. Am vorbit de profeți si de mesajul pe care acestia l-au adus oamenilor. Am amintit de Torah, Zaboor, Injeel si Coran. Toate acestea au venit de la același D-zeu, Allah, iar toate au adus acelasi mesaj: veneratia este mai mult decât credința si trebuie pusa in practica. Ce au insa toate acestea la un loc? Despre ce este vorba pana la urma? Ne pot ajuta toate acestea sa descoperim sensul vietii? Fiinta umana, indiferent de originea sau statutul sau, a avut intotdeauna aceesi curiozitate. De ce suntem aici? Cum am ajuns aici? Daca au un scop toate astea, care este acela? Compendiul marilor intrebari analizeaza aceste lucruri, si face parte din categoria cartilor care au fost interzise pentru o perioada foarte lunga de timp.
Conform Coranului, sub nici o forma, nimeni, niciodata, sa nu încalce drepturile aproapelui său ale femeilor si ale copiilor sau ale batranilor.
Aceasta fiind unul dintre invatamintele Coranului, a devenit si unul dintre principiile islamului conform caruia nimeni nu trebuie sa-si depaseasca limitele incalcand drepturile cuiva. Altfel ar exista un asupritor iar Allah interzice cu desavarsire asuprirea si orice alta forma de manifestare a ei. Deci oricine este asupritor este un ins rau, iar in araba cuvantul are un sens peiorativ profund. „Dhulnui”.
Conform Coranului, acelasi Dumnezeu pe care il stim din Biblie, a creat totul in sase zile, lucru scris in VT si NT, cunoscut iudeilor, crestinilor si musulmanilor, dar pentru acestia din urma este o exceptie. Se spune ca a creat cerurile si pamantul „fi sittati ay ya am” ceea ce inseamna „in 6 zile”, dar nu s-a odihnit intr-a saptea; nici nu este vreo mentiune despre a 7-a zi. Scrie doar ca s-a ridicat in scaunul de domnie si acolo a ramas.
Acum, ce este cu Adam si Eva? In araba Adam se pronunța la fel, si este primul om. Eva in limba araba este Hawaa. Povestea este aceeasi si in islam, cu precizarea ca cel care a convinso pe Eva sa guste din pomul cunoașterii, in araba se numeste Jinn. Aici apare o diferenta, deoarece pentru musulmani, tipul asta nu este un inger cazut deoarece un inger este o fiinta de lumina si este intotdeauna supus. In acest caz, este un urmas al oamenior dinaintea oamenilor, creati din ceva numit focul fara fum” si sunt numiti Jinn. Termenul este imprumutat din araba sub forma lui gennie.
Conform Bibliei si Coranului, Adam si Eva au mancat din pomul interzis. Conform islamului insa, Eva nu a fost invinovatita in totalitate si nici intr-un caz mai mult decat Adam. Ceea cea a facut ea a fost bun făcut, dar asta nu înseamnă ca poarta vreun blestem asupra ei sau ca aceasta fapta are vreo influenta asupra descendenților ei, așa cum in tradițiile creștine s-a transmis ca noul născut este rodul păcatului si ca nu exista om curat. In traditia islamica, copii se nasc inocenți, nu au nici o vina asupra lor si nici vreo legatura cu pacatul originar. Conform islamului însa, diavolul indemna mereu. In cartea lui Iov, cel pe care îl întâlnim si in Coran, (numele lui in araba este Ayub – nu conteaza ca ești musulman, creștin sau evreu, daca vorbești araba lui Iov ii spui Ayub) exista aceeasi invatatura ca si in Biblie. Si-a pierdut averea, sănătatea, familia si tot ce avea pe lume. Ce a făcut însa? A perseverat si a fost rabdator in credinta lui. Si astazi se foloseste in mod curent expresia „răbdarea lui Iov”. Rezultatul a fost ca Iov a iesit mult mai bine din situația data, iar Dumezeu l-a rasplatit si i-a dat inapoi de 10 ori tot ce a avut.
Despre Isus, Coranul spune ca El este messih (mesia), este alesul, este Hristosul. Reprezintă concepția imaculata, născut din fecioara. A vindecat bolnavi, a dat vederea unui orb, chiar a readus la viața un mort. Scrie in Coran ca a făcut toate acestea cu permisiunea lui Allah pt. a arata oamenilor ca El este cel pe care îl caută. Mulți l-au renegat si putini l-au urmat la vremea aceea, iar conform Coranului Isus era singurul pe care oamenii trebuiau sa-l urmeze.
</div>
Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-18650543303396908552012-11-28T01:50:00.001+02:002012-11-28T01:50:11.042+02:00Nu stiu daca reusesc anul acesta, dar in 2013 promit sa revin cu alte noi simboluri mult mai interesante si cu explicatii pentru fiecare.Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-76926049937691250572012-11-28T01:43:00.001+02:002012-11-28T01:43:27.530+02:00Din foc se naste foc.<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><span style="text-indent: 35.4pt;">Cei care se
roaga trebuie să fie oameni de oţel, căci urmează să fie asaltaţi de Diavol
chiar înainte ca să dea ei asaltul împotriva împărăţiei lui.</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Rugăciunea
care este un fel de petiţie adresată Marelui Arhitect al Universului, e doar un
aspect al acestui conflict multiplu. Ca şi orice alt lucru din viaţa
credinciosului, rugăciunea poate fi dezechilibrată. Rugăciunea nu poate înlocui
munca; şi la fel, munca nu poate înlocui rugăciunea. In strălucita sa lucrare,
deşi puţin cunoscută, ,,Arma Rugăciunii", E. M. Bounds spune: „E mai bine
să laşi ca lucrarea să meargă de la sine, decât să laşi ca rugăciunea să fie
neglijată." Şi continuă: „Cei mai eficienţi agenţi de propovăduire a
Evangheliei, în continuarea lucrării Lui Hristos pe pământ, şi ca un baraj
împotriva talazurilor celui rău, s-au dovedit a fi conducătorii de biserici
care sânt oameni ai rugăciunii. Creatorul Se bazează pe ei, îi foloseşte şi îi
binecuvânteaza."<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Desigur,
trezirea lipseşte fiindcă rugăciunea lâncezeşte. De nimic nu se teme Satana
atât de mult ca de oamenii rugăciunii. Dar ca să trăieşti frumos nu înseamnă să
trăieşti lung. Un bărbat care moare la douăzeci şi opt de ani poate avea o sută
de ani în înţelepciune. Libelula îşi îndreaptă tegumentul şi se ridică în zbor
de safir către câmpiile înrourate ale pământului ca să trăiască doar câteva
zile. Şi totuşi nici o floare n-are albastrul atât de diafan ca şi culoarea
platoşelor ei. La fel şi în sfera duhovnicească, cele mai bogate haine ale
sufletului se ţes pe suveica rugăciunii şi sânt colorate în durerile care
împlinesc suferinţele lui Hristos.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Prin natura
sa, focul naşte foc. Dacă mai e împrejur alt combustibil, focul îşi răspândeşte
domeniul. „Iată un foc mic ce pădure mare aprinde!" Gheaţa nu produce foc;
diavolul nu naşte sfinţi; şi nici predicatorii lipsiţi de rugăciune nu pot
naşte credincioşi care să lupte în rugăciune. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Conflictul
veacurilor a venit peste noi. Iar biserica de azi nu e pregătită: într-o stare
de rătăcire de nedescris de la învăţăturile biblice si în cuscrenie cu lumea,
biserica de azi e mai degrabă o fraudă, fiindcă îl dezonorează pe Domnul.
Adevărata Biserică e născută de sus. Păcatul nu locuieşte în ea; iar în afara
ei nu există sfinţi. Nimeni dintre oameni nu poate scrie numele cuiva în
„registrele" ei, şi nimeni dintre oameni nu poate şterge vreun nume din
ele. Această Biserică, din care — binecuvântat să fie Numele Domnului -- mai
există o rămăşiţă, trăieşte si se mişcă si există prin rugăciune. Rugăciunea e
dorinţa sinceră a sufletului omenesc.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">După cum prima
bombă atomică a scuturat Hiroşima, la fel numai rugăciunea mai poate scutura
inimile oamenilor de azi. La porţile noastre zace un păgânim culturalizat, dar
cu temple şi idoli imenşi, cu milioane de oameni fascinaţi de păcat. Vor fi
întorşi la Dumnezeu numai dacă Biserica se va lăsa mânată de Dumnezeu. Prin
rugăciune oamenii sânt uniţi cu Dumnezeu, iar Satana este legat, dat peste cap
şi înfrânt. El ştie bine lucrul acesta. De aceea, chiar în cămăruţa rugăciunii
cu uşa ferecată, intră diavolul şi ne invadează gândirea cu îngrijorări, fie
reale, fie imaginare, care iau proporţii colosale, în cazul acesta, lupta
noastră de apărare trebuie să fie până la sânge. Şi ca să alungăm gândurile
care ne sustrag şi ne fură concentrarea, e bine să ne rugăm cu voce tare, sau
cel puţin în şoaptă.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Avansând
astfel, câştigând teren asupra diavolului, următorul izvor de» putere îl găsim
în „făgăduinţele Creatorului nespus de mari şi scumpe." Aici stăm pe o
temelie de granit. Aici sîntem la punctul de schimb si tranzacţii cu cerul.
Aici Dumnezeu Şi-a spus Cuvântul făgăduinţelor Sale, şi aşteaptă ca noi să-l
onorăm oferta. Dar aici noi avem de luptat, nu împotriva lui Dumnezeu, ci
împotriva căpeteniilor. Diavolului nu-i place să fie înfrânt. Sufletele
oamenilor sânt comoara după care umblă el. Suflete cuprinse de îndoială, de
beţie, de neascultare, suflete bolnave, suflete tinere sau bătrâne, orice
suflete în afara puterii renăscătoare a Duhului Sfânt, toate acestea sânt sub
puterea sa, deşi gradul de stăpânire e diferit de la caz la caz. Sîntem ţinta săgeţilor
arzătoare ale diavolului, şi numai „scutul credinţei" ne poate apăra de
ele; cu ea, slavă Domnului, scăpăm nevătămaţi. Rugăciunea nu e pentru apărare.
Scutul credinţei e pentru aşa ceva. Rugăciunea e arma noastră secretă. (Păcat
că e secretă pentru unii din credincioşi. Şi care dintre noi, după ce a fost
scris atâta despre ea, ar putea spune că e maestru în mânuirea acestei arme?).
Nu-l biruim pe Satana prin rugăciune; Hristos l-a biruit acum două mii de ani.
Diavolul face pe nebunul şi se preface şi se umflă st suflă şi ameninţă, iar
noi îl luăm în serios si uităm de „nemărginita mărime a puterii Domnului!"
Cel care ne-a învăţat cum să ne rugăm ne-a spus: „Vă dau putere asupra tuturor
acestor lucruri!" Aceasta e biruinţa noastră. Sufletul ni se pleacă la
rugăciune.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Rugăciunea ia timp. In fazele
elementare timpul abia se mişcă; mai târziu, pe măsură ce sufletul se
obişnuieşte cu acest exerciţiu al sfinţeniei, timpul zboară. Rugăciunea face
sufletul blând. Observaţi că niciodată nu ne rugăm pentru oameni pe care îi
vorbim de rău, si niciodată nu vorbim de rău pe cei pentru care ne rugăm!
Rugăciunea e un detergent minunat. Da, ştiu că sângele Domnului Isus Hristos ne
spală de păcate; dar tocmai în rugăciune, dacă este ceva în noi vrednic de
condamnat, sângele scurs din venele lui Emanuel ne cuprinde fiinţa în valuri
curăţitoare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Satana uneori
ne lasă să ne mărim cunoştinţele biblice, cred, atâta timp cât nu ne apropiem
de rugăciune, care e de fapt exercitarea şi aplicarea instrucţiunilor primite
din Sfânta Scriptură. La ce bun e pătrunderea cu gândul în adâncimi de
cunoştinţe, când inimile ne rămân la suprafaţă? La ce bun ar fi înălţarea
noastră în ochii oamenilor, dacă nu ne ridicăm în ochii lui Dumnezeu? La ce bun
ar fi o igienă impecabilă a trupului, când mintea ar fi stricată iar sufletul
murdar? La ce ne-ar folosi o religie de formă, dacă sufletul ar rămâne tot
lumesc? Şi ce ne-ar folosi puterea fizică, dacă sufletul ne-ar fi bolnav? La ce
ne-ar folosi bogăţiile lumii, când sufletul ne-ar fi sărac? Cine s-ar putea
mângâia cu gândul popularităţii în opinia publică, dacă numele lui nu e
cunoscut şi de temut în iad? Rugăciunea rezolvă toate aceste nepotriviri
spirituale.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Sufletul care
vrea să fie liber de falsele aparenţe ale acestei vremi are nevoie să se
oţelească într-o umblare tot mai apropiată cu Dumnezeu, trăind în atmosfera de
pace a gândirii cereşti. Aspirantul bogăţiilor spirituale şi al audienţelor
divine va ajunge însă, mai curând sau mai târziu, să simtă singurătatea şi să
mănânce din „pâinea întristării." Piedici din partea familiei sau a
societăţii s-ar putea să nu le aibă; dar, la fel de bine, s-ar putea să le
aibă. Ce e sigur însă, va avea parte de conflicte spirituale şi tăceri adânci
(adesea greşit înţelese), va rămâne izolat faţă de unii dintre cei mai dragi,
de dragul Mântuitorului. Căci, celor îndrăgostiţi le place să rămână singuri,
şi piscurile înalte ale sufletului se escaladează în singurătate. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-90022501251529561882012-08-16T00:44:00.004+03:002012-08-16T00:44:46.167+03:00Fecioara Maria este o figura proeminenta a Coranului si reprezinta o viziune respectabila pentru orice musulman.Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-42431705632314212652012-08-14T17:05:00.002+03:002012-08-14T17:05:24.884+03:00Cand Gabriel i-a aparut mariei, nu i-a anuntat doar sarcina ei. A anuntat-o si pe cea a verisoarei mai in varsta Elisabeta, care avea deja sase luni.Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-68001754629197078272012-08-13T02:43:00.001+03:002012-08-13T02:43:15.291+03:00<span style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; text-align: justify;">La carte spune: “</span><em style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">pe vrajitori, pe descantatori si orice fel de ghicitori scoateti-i din mijlocul vostru si ucideti-i cu pietre”</em><span style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; text-align: justify;">. Este singurul loc unde spune ca ai voie să ucizi, pe aceşti vrajmasi vrajitori. Pentru vrajmaşii oamenilor te rogi la Dumnezeu ca să-i îmblanzească, dar pe “vrăjmasii diavoli” iti dă voie Dumnezeu să-i ucizi. Pe vremea mea, cu ani în urma, era un vrăjitor la 7 sate, va veni vremea în care vor fi 7 vrajitori într-un sat şi 1 preot la 7 sate. Metaforic desigur. Ar trebui spus 7 vrajitori la un cartier...</span>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-45320094141817769682012-08-13T02:32:00.003+03:002012-08-13T02:32:59.571+03:00Despre vraji: din folclor adunate (1)<br />
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;">Pe vrajitori cica nu-i poţi cunoaşte dacă te uiţi la aspectul lor fizic sau la starea lor morală, deoarece, vrăjitoarea poate fi o persoană serioasă, cu integritate morală, cu viaţă de familie normală, cu copii, cu poziţie socială bună, poate fi o persoană cultă, poate fi o persoană care afişează credinţa şi faptele credinţei, poate afişa virtuţi creştineşti: dragostea, blândeţea, bunătatea, milostenia ş.a.m.d. După prima impresie nu-ţi dai seama. Vrăjitoarele postesc, se roagă, vin la biserică, îşi fac cruce şi foarte uşor te înşeală. De fapt aceasta este masca după care se ascund, ca să nu se ştie că se ocupă cu vrăji şi că ele sunt cu Dumnezeu şi nu cu diavolul. Unele chiar se folosesc de cruce, biblie, tămâie, lumânări şi te trimit la preot să se roage pentru tine. Pentru a înşela pe oameni că ei nu sunt cu diavolul ci cu Dumnezeu. Cum poţi să-i cunoşti când te întâlnesc şi stau de vorbă cu tine? Îi testezi folosind una din următoarele metode:</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><br /></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">a.</strong>- Dacă pronunţi de câteva ori în conversaţia cu ei numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dacă este vrăjitor, vei observa că tresare şi se schimbă la faţă;</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">b</strong>.- Dacă eşti în conversaţie cu mai multe persoane şi vorbeşti despre Dumnezeu, vrăjitoarele devin neliniştite şi gălăgioase, chiar şi cele care se află la distanţă, se vor apropia făcând multă gălăgie de locul unde te afli ca să te întrerupă. Le vei vedea că se schimbă la faţă şi pomenesc des pe diavol.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">c</strong>.- Dacă te afli undeva şi vrăjitoarea stă cu spatele la tine şi îţi faci semnul Sfintei Cruci, vei observa că tresare ca lovită de ceva. Această tresărire este una deosebită, saltă din umeri, deoarece semnul Sfintei Cruci pe care l-ai făcut îl loveşte pe diavolul cu care ea lucrează.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">d.</strong>- Dacă citeşti un verset din Sfânta Scriptură în faţa unei vrăjitoare, vei observa că se schimbă la faţă, devine ori prea roşie ori se albeşte la faţă şi devine ca mortul, deoarece Biblia este „Cuvântul lui Dumnezeu” scris sub insuflarea Sfântului Duh. Vrăjitorii şi diavolii nu pot suporta „Cuvântul lui Dumnezeu”.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">e.-</strong>Dacă citeşti o rugăciune sau rosteşti un psalm, vrăjitoarea se va schimba la faţă ori în roşu puternic ori în alb pământiu ca de mort, deoarece rugăciunile sunt scrise de către sfinţi iar cuvintele din rugăciune îi arde pe diavoli;</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">f.</strong>- Dacă vorbeşti despre o vrăjitoare şi spui altora câte face ea, vrăjitoarea va veni să te caute, indiferent la ce distanţă s-ar afla;</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">g.</strong>- Dacă afumi cu tămâie, vrăjitoarea devine neliniştită şi se schimbă la faţă în roşu aprins sau în alb pământiu ca de mort;</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">h.</strong>- Dacă stropeşti cu aghiazmă, mâna vrăjitoarei saltă din umăr;</span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><br /></strong></span></div>
<div style="background-color: white; color: #797878; font-family: Georgia, serif; font-size: 12px; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="color: black; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">i</strong>.- Dacă pui aghiazmă în mâncarea cu care o serveşti pe vrăjitoare, vei observa că se manifestă în două chipuri: Se schimbă la faţă în roşu aprins sau în alb pământiu ca de mort şi devine neliniştită şi foarte nervoasă, poate să facă şi criză de nervi, deoarece aghiazma arde pe diavoli în ea se află flacăra Duhului Sfânt. Aşa puteţi cunoaşte pe cineva care se ocupă cu vrăji, pentru a vă feri de acele persoane şi de a nu vă face rău.</span></div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-47634081533328629922012-04-14T22:07:00.000+03:002012-04-14T22:07:23.518+03:00IUDAISMUL – religia unui destin<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">"Tineti minte trei lucruri si veti scapa de chinurile nedreptatii: sa stiti de unde veniti, sa stiti încotro mergeti si sa stiti în fata cui va trebui sa dati stricta socoteala despre voi însiva".</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">TERMENI IUDAICI </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Diaspora Evrei care, dupa captivitatea babiloniana, s-au raspândit prin lumea andica</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Ghemara Comentariu bazat pe misna</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Hanukkah Sarbatoarea ebraica a “Consacrarii”. Celebreaza victoria Macabeilor asupra grecilor</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iudaism Doctrina religioasa a evreilor. Se poate referi de asemenea si la sistemul religios al evreilor în general</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Midras Expunerea Scripturilor ebraice sau a unei parti din ele</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Misna Doctrina iudaica traditionala, asa cum s-a dezvoltat ea prin intermediul hotarârilor rabinilor înainte de secolul al III-le d.Hr.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pasha (Pesah) Sarbatoare anuala a evreilor amintind iesirea evreilor din Egipt, când au fost omorâti întâii nascuti ai egiptenilor</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pentateuh Primele cinci carti ale Vechiului Testament</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pentecost (Cincizecime) Sarbatoare iudaica solemna tinuta în a cincizecea zi, dupa a doua zi de Pasti, la sapte saptamâni</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Purim Sarbatoare iudaica amintind de interventia Esterei în ajutorul Evreilor din Persia</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Ros Hasana Anul Nou evreiesc</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Seder Sarbatoare tinuta în casele evreilor în prima noapte de Pasti. Scopul principal al acesteia este sa comemoreze iesirea din Egipt</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Sionism Printre evreii moderni, termenul se refera la o miscare de colonizare a evreilor în Palestina</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Sabuoth Sarbatoare a evreilor numita si Sarbatoarea Saptamânilor (Cincizecimea)</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Sukkoth Sarbatoarea ebraica zisa a “Corturilor”, sarbatoare a secerisului</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Talmud Legea civila si canonica evreiasca, asa cum s-a papstrat de evrei. Ea consta din misna si Ghemara</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Thumim Urim si Tumim erau niste obiecte mentionate în Vechiul Testament si folosite ca instrumente de a dezvalui voia lui Dumnezeu poporului Sau. În anumite ocazii arhiereii le purtau în pieptarele lor</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Tora Pentateuhul, Legea lui Moise</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Urim Vezi mai sus la “Tumim”</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iahve Transliterare (corecta, n.t.) a cuvântului Iehova</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Yom Kipur Ziua “Rascumpararii” la evrei</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Zohar Carte cabalistica ebraica scrisa în forma de comentar la Pentateuh</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Descrierea cultului</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În Israel poti pasi prin singurul coridor accesibil – Poarta Mandelbaum. Acesta este un pasaj strâmt, lung de cca. 100 de metri, o straduta baricadata, pazita la un capat de militari arabi, iar la celalalt capat de soldati israelieni. Sunt înarmati cu automate scurte. Deseori au loc incidente de frontiera. Ti se poate oferi un permis special pentru traversarea frontierii dincolo.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">…Din partea israeliana, un granicer din patrula m-a întrebat ce treburi am. Când l-am informat ca ma ocupam de domeniul religiei, a aratat mult interes. A-ti venit într-un loc bun – mi-a zis el. Acesta este pamântul Domnului. Poate ca se gândea la teritoriul peste care flutura un steag cu linii albastre si albe, cu steaua lui David pe el, sau poate ca se referea la tinutul de jur împrejurul Portii Mandelbaum.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Republica lui Israel ocupa o mare parte din Palestina, dar toata aceasta tara sfânta pentru evrei, crestini si musulmani. Cele mai vechi traditii apartin evreilor. Cele mai vechi borne sunt evreiesti, tot asa cum sunt si cele mai vechi rânduieli ceremoniale. Sabatul, ziua Rascumpararii, sarbatoarea Pastelui, sarbatoarea Colibelor sau a Corturilor, Cincizecimea – sunt parte din zestrea poporului evreu.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iudaismul Azi</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Întregul “Pamânt al Domnului” (Tara Sfânta) – generos de bogat în traditii si întelepciune religioasa – este legat, implicit, de iudaism, de religia a cca. 12.000.000 de oameni, din care cca. 6.000.000 de oameni locuiesc în Statele Unite, iar aproape 2.000.000 de oameni au acum cetatenie israeliana. Pe când te îndrepti spre hotelul “Împaratu David” din partea mai noua a Ierusalimului, Vechiul Ierusalim fiind în sectorul arab, vezi evrei patriarhali, cu barba, pretutindeni de-a lungul caii. Sunt aspri si neîngrijiti. Îmbracati în costume negre si poarta palarii cu streasina larga; seamana mult cu populatia Ami din Pensylvania (stat în SUA). Îi vezi în mijlocul traficului si când îi compari cu israelitii moderni îmbracati ca si cum doar atunci ar fi coborât de pe trotuarele New-Yorkului, întelegi iarasi pe cât de variata si fabuloasa este istoria acestei religii, în special când este vazuta prin poporul ei din Tara sfânta a Sionului.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Un Popor Ales</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Intrarea iudaismului în suvoiul istoriei sfinte a fost extrem de dramatica. Primele 5 carti ale lui Moise, numite Pentateuh , relateaza istoria si constituie o epopee ce urca pâna la cel putin 3.000 de ani. Crestinii, nu mai putin decât evreii, palpita la maiestatea cuvintelor familiare fiecarui partas al traditiei iudeo-crestine. “ La început Dumnezeu a creat cerul si pamântul… Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul Sau, dupa chipul lui Dumnezeu l-a creat, i-a creat barbat si femeie. Si Dumnezeu i-a binecuvântat… Iar Dumnezeu a vazut tot ceea ce facuse si a vazut ca erau foarte bune” (Facerea/Geneza 1:1,27,28,31).</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Alte carti ale Vechiului Testament continua revelatia, profetiile, credintele, suferintele si aspiratiile poporului lui Israel. Îi vedem ca nomazi ratacind prin pustie, ca sclavi slujind lui faraon si ca oameni liberi scosi din robie de marele Dumnezeu Yahve. Din locuri unde fusesera dispersati au ajuns sa formeze o noua natiune, în ciuda unor grozave adversitati. În toate aceste situatii îi vedem angajati într-o drama spectaculoasa.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Minunea ce se petrece în republica Israel este pe linia manifestarilor istorice de care este plin iudaismul: fuga din Egipt, trecerea Marii Rosii, ratacirea în pustie. Fiecare calator din Israel – indiferent de opinia lui asupra implicatiilor politice, daca disputa arabo-israeliana este buna sau rea, sau indiferent de parerile sale cu privire la Sionism – nu poate sa nu fie impresionat de fervoarea spirituala ce uneste si sustine aceasta realizare. Deosebirile politice, sociale si religioase acute dintre oameni sunt subliniate într-o zicere veche de când lumea: “ Israel a ales pe Yahve sa-I fie Dumnezeul sau, iar Dumnezeu a ales pe Israel sa-I fie poporul Sau” .</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Este miezul gândirii acestor oameni, însa ca sa tii în minte acest fapt înseamna sa cunosti iudaismul. Acesti oameni sunt convinsi ca Dumnezeu i-a recunoscut, i-a separat si i-a pregatit sa-I fie alesii Lui. Ei cred ca Dumnezeu i-a ales nu pentru privilegii speciale, ci pentru o slujire si o misiune deosebita în lume. Ei cred ca undeva în “ Pamântul lui Dumnezeu”, sensul ascuns al minunilor este aratat pe deplin. Undeva printre deserturi, muntele lui Yahve pastreaza secretul vizând modul si timpul când degetul lui Dumnezeu a scris cele zece porunci. Undeva Avraam a ospatat, pe nestiute, îngeri. Undeva pe muntele Carmelului, Ilie i-a rusinat si învins pe preotii lui Baal. Undeva Saul a fost rege. David I-a cântat psalmii, Solomon I-a zidit Templul. Undeva Isaia a proorocit despre venirea Mântuitorului, a lui Immanuel . Toate acestea formeaza iudaismul si mostenirea lui. Din cea mai timpurie istorie ebraica si pâna la constituirea statului Israel, iudaismul a ramas religia unei sortiri divine.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Tocmai acest simtamânt al sortirii îi uneste pe evrei, desi mai sunt înca un popor dispersat. De la cel mai neînsemnat evreu si pâna la seful republicii Israel, si de la tânarul copil evreu si pâna la cel mai batrân rabin, sentimentul patronajului lui Dumnezeu este o forta conducatoare.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Evreii cred ca nu este o cale usoara aceea pusa înaintea lor de catre Dumnezeu. Vor fi persecutii din pricina dreptatii (sfinteniei – righteousness). La fel, ei simt ca aceasta cale pe care vor merge nu este clar însemnata, deoarece Dumnezeu îsi ascunde scopurile sale tot asa cum S-a ascuns de Moise pe muntele Sinai. Mai departe, calatoria nu este scutita de criza; Yahve îsi are modul Sau de a-si pune copiii la încercare. Dar în privinta sprijinului Sau nu poate fi îndoiala.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Tora</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Inerenta destinului iudaismului este Tora , sulurile sacre. Ea ocupa un loc central în fiecare sinagoga, se citeste la fiecare slujba din sâmbete si este scumpa fiecarei inimi de israelit. Tora înseamna “Legea” si este privita ca Biblia ebraica (Biblia evreilor). Ea face parte, de asemenea, din Vechiul Testament, dar este cu mult mai semnificativa pentru un evreu decât pentru strain. În ea se afla pastrata voia revelata a lui Dumnezeu si pe ea îsi fundamenteaza iudaismul codul sau si comportarea morala.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Tora contine misterioasa identificare a lui Yahve prezentata în cuvintele blazonale: “Eu sunt cel ce sunt” (Iesirea 3.14). Si aici se afla declaratia suprema care a facut din iudaism cea dintâi dintre religiile monoteiste din antichitate: “Asculta, Israele: Domnul Dumnezeul Tau este singurul Dumnezeu…” (Deuteronom 6.4). Tora este comoara nadejdii si a sigurantei, linia directa de comunicatie dintre un popor si Dumnezeul sau. La evrei, Tora este Cuvântul, iar Cuvântul este Tora. Ea constituie întregul corp de învatatura si Scriptura de care evreul este legat si prin care este eliberat de superstitie si frica neîntemeiata. Tora este iudaismul si, ca parte din destinul divin, ea îi uneste pe oameni orisiunde straluceste Steaua lui David. În iudaism, în special, Sfintele Scripturi au mare însemnatate.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Talmudul si alte scrieri sacre</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iudaism este si Talmudul . Asa cum Tora este Legea scrisa a poporului ales, tot asa Talmudul a fost cândva legea orala. Codificat acum, el a îmbinat Misna si Ghemara (studiile rabinice) si interpreteaza, ilustreaza si amplifica legea scrisa. Talmudul este Tora orala în care oameni ilustri ai sinagogii si-au adunat ca într-o matca întelepciunea si descoperirile lor. Aici, Simon cel Drept declara: “Lumea se mentine prin trei lucruri: Legea, cultul si generozitatea ”.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În Talmud mai gasim si cuvintele rabinului Hillel: “Mai multa carne – mai multi viermi; mai multa bogatie – mai multa grija; mai multe femei – mai multa vrajitorie; mai multe concubine – mai multa desfrânare; mai multi sclavi – mai multa tâlharie. Dar mai multa Lege înseamna mai multa viata; mai mult studiu înseamna mai multa întelepciune; mai multa sfatuire înseamna mai multa claritate; mai multa sfintenie înseamna mai multa pace” . Tot aici înteleptul învatator Akabya ben Mahalalei sfatuieste: “Tineti minte trei lucruri si veti scapa de chinurile nedreptatii: sa stiti de unde veniti, sa stiti încotro mergeti si sa stiti în fata cui va trebui sa dati stricta socoteala despre voi însiva ” .</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Învatatura si sfatul îsi afla de asemenea loc în Midras , care scruteaza textele biblice astfel încât necesara calauzire a lui Dumnezeu sa apara clara. Mistica si speculatiile se afla în Zohar , carte ce constituie textul cabalistilor în cautarea adevarurilor ascunse. Aceste persoane cerceteaza sfintele lor scripturi pentru a afla raspunsuri la întrebari ca urmatoarele: “Ce este sufletul omului? Cum se poate face deosebire între bine si rau ? în ce consta fiinta lui Dumnezeu ? Exista rai si iad? Ce este lumea îngerilor si a demonilor?” În toata istoria acestui neam ratacitor acestea sunt niste întrebari pe care oameni numiti “cabalisti” le-au cântarit si le-au examinat disecând fiecare linie, cuvânt si litera a Legii spre a sonda adâncurile tainice.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Suferinta si poporul stramutat</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Destinul iudaismului se leaga, de asemenea, de suferinta si de aducerea aminte de suferinta. Mi-am dat seama din nou de aceasta în Israel, ori de câte ori cetatenii noului stat puneau întrebarea: “Cum stau lucrurile pe aici?” Ei se refereau la starea vechiului Ierusalim unde multe sanctuare scumpe inimii lor se aflau pecetluite în mâini arabe. Arabii m-au întrebat mai târziu despre ce mai este în Israel. Exista un dor si o tânguire dupa locurile sfinte de ambele parti ale sfâsietoarei Porti Mandelbaum, dar nimanui mai mult decât evreului Ierusalimul înseamna locasul lui Yahve.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Ierusalimul s-a schimbat de o parte si de alta de circa 40 de ori de când David l-a statornicit ca sanctuar pentru arca lui Dumnezeu. Iar acum, ca si atunci când armatele romane stapâneau orasul la putin timp de la începutul erei crestine, evreilor le este interzis sa intre în vechiul Ierusalim si sa plânga acolo unde au plâns stramosii lor sau sa moara acolo unde parintii lor au dorit sa moara 1 .</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Necazurile diasporei ar fi putut învinge iudaismul, caci, mai mult decât oricare alt grup religios, evreii sunt un popor risipit si despartit. Este usor sa simtim ca asimilarea i-ar fi putut înghiti, deoarece evreii au fost siliti sa se identifice cu cultura si cu limba natiunilor de pretutindeni. Persecutia i-a amenintat adeseori cu nimicirea. De la ghetou la camerele de gazare, opresiunea si atrocitatile în masa împotriva lor nu au egal. Iudaismul poate parea simbolul suferintei si al aducerii aminte de suferinta, dar noi trebuie sa retinem ca el se întemeiaza de asemenea pe principiul ca în toata suferinta, sortirea divina îsi contureaza cursul ei si îi garanteaza supravietuirea. Orice ar face oamenii pentru a-i umili pe evrei, aceea îi uneste pe ei mai adevarat si cristalizeaza cultura lor în forma ei unica si inexpugnabila.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">1 - în momentul scrierii cartii (n.t.)</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Zile sacre</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iudaismul înseamna si sarbatori si zile sacre legate atât de bine cât si de rau. Canavaua religiei iudaice s-a tesut în razboiul datinilor religioase. Multi crestini încep sa studieze sensul Sederului iudaic, cina tinuta în legatura cu Pastele. Sederul are o strânsa legatura istorica si mistica cu Cina Domnului pe care o celebreaza crestinii. Fiecare copil evreu iubeste, cinsteste si tine Sederul. El cunoaste sensul Sederului. El nu uita niciodata cum a sezut împreuna cu parintii în jurul mesei de Seder si cum, dupa traditie, a întrebat: “De ce este aceasta noapte deosebita de toate celelalte nopti?” si îsi aminteste cum tatal lui a raspuns: “Noi eram sclavi la Faraon în Egipt, iar Dumnezeul nostru cel Vesnic ne-a scos de acolo cu mâna tare” .</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Ros Hasana , Anul nou iudaic si care cade în septembrie sau în octombrie, potrivit cu variatiile calendarului iudaic, este o zi de serioasa cercetare a sufletului.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Yom Kippur , Ziua Rascumpararii, vine la zece zile dupa Ros Hasana, si este o perioada de odihna solemna. Este dedicata marturisirii pacatelor, caintei si împacarii cu Dumnezeu. Yom Kippur este un fel de Sabat al Sabaturilor. Sabatul însusi, care începe la apusul soarelui (în amurg) în fiecare vineri, este tinut cu rigurozitate în Israel – poate mai mult decât oriunde din cauza marelui numar de evrei ortodocsi de aici. Ortodoxia (iudaica n.t.) interzice lucrul sâmbata si calatoriile în zi de sâmbata. Ortodoxia (iudaica) din toata lumea tine sâmbata ca pe o zi speciala de odihna, iar toti evreii care-si respecta religia lor tin sa respecte ziua (sâmbetei) de la un asfintit la celalalt.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Hanukka , sarbatoarea consacrarii, celebreaza victoria Macabeilor asupra grecilor care cautasera sa-i elenizeze pe evrei în secolul II înainte de Hristos. Iuda Macabeul “a curatit templul” pe care grecii si sirienii îl profanasera.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Purim este o alta sarbatoare a eliberarii, bazata pe relatarea din cartea Esterei.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Sabuoth este Sarbatoarea Saptamânilor sau sarbatoarea primelor roade ale secerisului. Ea se mai numeste si Cinci-zecime , ceea ce înseamna “cincizeci de zile” dupa Pasti.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Sukkoth , Sarbatoarea Corturilor sau a colibelor comemoreaza strângerea secerisului.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În profunzimea fiecarei sarbatori se afla un memento insistent, ca iudaismul a suferit mult, ca adeseori a fost eliberat si ca a fost substantial scapat de la absorbtie prin pronia lui Dumnezeu. De timpuriu în istoria sa, zoroastrismul l-a provocat cu conceptul sau de dualism, dar iudaismul a replicat ca Dumnezeu nu putea sa creeze o fiinta rea egala cu Sine. Buddhismul ar fi putut transforma Decalogul iudaic într-o simpla filosofie morala sau etica, daca evreii n-ar fi staruit ca Yahve le-a transmis direct cuvinte vizând un scop divin ce depasea stiinta lor. Credinta hinduista în karma, în reîncarnare si caste ar fi putut schimba conceptiile iudaice privitoare la scopul vietii, de n-ar fi fost convingerea iudaica despre pasiunea si dorinta lui Dumnezeu pentru dreptate sociala.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Desi iudaismul avea legaturi cu aceste religii, el nu a îngaduit sa fie cucerit de ele. În loc, el a asimilat ceea ce parea ca serveste planului lui Dumnezeu privitor la evrei ca fii ai sortirii Sale. Printr-un geniu rar întâlnit, iudaismul a creat o religie fara o anume dogma si o miscare fara un anume fondator, în afara de “Dumnezeul nostru cel vesnic ” , si care, într-un sens foarte real, a fost socotit întemeietorul Statului ebraic al lui Israel, veghetor asupra poporului Sau.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iudaism si crestinism</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pe când mergeam pe strazile din Israel si colindam la tara în acest tinut semidesertic, dar care devine din ce în ce mai mult o câmpie fertila, ma gândeam la multele expresii din traditia ebraica si care fac parte din comoara de gândire crestina. Mi-au venit în minte expresii ca: “Pamântul fagaduintei”, “Dumnezeul ostirilor”, “copiii lui Dumnezeu”, “binecuvântarea de la Mizpah”, si multe altele. De asemenea, grupuri etnice cum sunt: canaanitii, filistenii si caldeenii, triburi ca Efraim si Mânase, si celelalte zece triburi mi-au atras atentia. Zei ca Moloch, Baal si Beelzebub, toti mentionati pe nume în Scriptura, se interfereaza cu traditia iudeo-crestina, împreuna cu o mare gama de concepte teologice. Adeseori m-am oprit din cursul gândurilor mele, dându-mi seama ca principalul punct de separare dintre noi crestinii si evrei este ca noi credem ca Mesia a venit în persoana lui Hristos, în timp ce ei înca asteapta venirea Celui fagaduit, Immanuel . Si, mai ales, într-aceasta consta deosebirea.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Speranta în venirea Lui uneste poporul evreu. Aceasta asteptare si veghere constituie o parte vitala a iudaismului. Când se zice ca Moise a primit Legea pe Muntele Sinai si a transmis-o lui Iosua, care a dat-o judecatorilor, care au transmis-o profetilor, care au dat-o oamenilor sinagogii, se implica faptul ca s-a transmis si nadejdea unui Izbavitor. El urmeaza sa fie plinirea Legii. Pentru cei mai multi dintre evrei, speranta mesianica ramâne de temelie.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Concepte fundamentale</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Majoritatea evreilor, de asemenea, cred ca exista si concepte fundamentale, pe care trebuie sa le creada. Maimonide (rabi Moses ben Maimon), cel mai proeminent talmudist din Evul Mediu, a însiruit treisprezece articole de credinta bazate pe urmatoarele teme:</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">1. Existenta lui Dumnezeu; </div><div style="text-align: justify;">2. Unitatea lui Dumnezeu; </div><div style="text-align: justify;">3. Natura spirituala a lui Dumnezeu; </div><div style="text-align: justify;">4. Unicitatea lui Dumnezeu prin faptul ca El a existat mereu si continua sa existe întotdeauna; </div><div style="text-align: justify;">5. Cinstirea (adorarea) lui Dumnezeu; </div><div style="text-align: justify;">6. Profetia; </div><div style="text-align: justify;">7. Moise, ca fiind cel mai mare dintre profeti; </div><div style="text-align: justify;">8. Originea cereasca a Legii; </div><div style="text-align: justify;">9. Firea vesnica a Legii; </div><div style="text-align: justify;">10. Cunoasterea de catre Dumnezeu a faptelor oamenilor; </div><div style="text-align: justify;">11. Rasplata si pedeapsa; </div><div style="text-align: justify;">12. Venirea lui Mesia; </div><div style="text-align: justify;">13. Învierea mortilor</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Alte surse de autoritate dau alte interpretari. Printre acestea se numara si învatatul Hasdai Crescas, care, în secolul al XV-lea, a expus patrusprezece puncte privind structura spirituala a iudaismului:</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">1. Dumnezeu cunoaste individual toate lucrurile si toti oamenii. </div><div style="text-align: justify;">2. Pronia Lui se exercita asupra fiecarei persoane în parte. </div><div style="text-align: justify;">3. El este atotputernic. </div><div style="text-align: justify;">4. El S-a revelat în mod special profetilor. </div><div style="text-align: justify;">5. El a dat omului libertate de vointa. </div><div style="text-align: justify;">6. El a dat omului Tora. </div><div style="text-align: justify;">7. El a creat universul la un moment anume. </div><div style="text-align: justify;">8. Nemurirea este asigurata celor care asculta (respecta) poruncile Lui. </div><div style="text-align: justify;">9. Exista pedeapsa pentru cei rai. </div><div style="text-align: justify;">10. Mortii vor învia. </div><div style="text-align: justify;">11. Tora este vesnica. </div><div style="text-align: justify;">12. Moise este autoritate suprema. </div><div style="text-align: justify;">13. Arhiereul poate prevesti evenimentele viitoare prin Urim si Tumim (obiecte mentionate la Iesire 28.30). </div><div style="text-align: justify;">14. Mesia va veni în viitor.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Diversificarea iudaismului</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Punctele de credinta, dupa cum sustine Maimonide, sau Crescas, sau alti parinti ai credintei de-a lungul secolelor, constituie firea si viata poporului evreu si fac din statul Israel centrul iudaismului si patria fiecarui evreu. Caci aici, în republica israelita, sunt reprezentate cele trei mari tipuri de iudaism – tipuri de asemenea reprezentative în ce priveste comunitatea iudaica americana. Acestea sunt:</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">iudaismul ortodox; </div><div style="text-align: justify;">iudaismul ortodox; </div><div style="text-align: justify;">iudaismul reformist.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Iudaismul ortodox reprezinta o încercare de a tine la traditionalismul si la vechea autoritate. Este întrucâtva asemenea fundamentalismului din protestantism. Iar iudaismul conservator – expresia iudaica a caii de mijloc – este asemenea, probabil, cu conservatorismul din confesiunea protestanta. Circa 40% din evreii “practicanti” (ai religiei lor) sunt ortodocsi, 30% sunt reformisti, iar 30% sunt conservatori.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Dar mai importanta decât afilierea la sinagogi este constiinta iudaica, formata de-a lungul secolelor de credinta expresa. Evreii de pretutindeni, orisiunde s-ar afla, si în orice mediu cultural s-ar gasi, cred ca trebuie sa-l adore pe Dumnezeu în templul inimilor lor, deoarece Dumnezeu le-a daruit o mostenire pe care ei nu îndraznesc sa o nege. Ei provin din multe natiuni si totusi sunt deosebiti de ele. Ei sunt remarcati din pricina simtului lor dezvoltat pentru afaceri si totusi se numara printre cei mai filantropici oameni. Sunt rationalisti si totusi mistici. Sunt oameni foarte activi, totusi, pe drept, reclama câtiva dintre cei mai meditativi învatati. Fiind împartiti chiar si în ce priveste sionismul, dar convinsi ca Ierusalimul este casa lor legitima, ei pot fi întelesi mai bine mergând pe strazile de veacuri ale natiunii lor. Aici, în aceasta mica fortareata lunga de 120 de mile si lata de 20 de mile, în mijlocul descoperirilor moderne si cu o conceptie perfect realista despre lume, se aud din nou, în lumina vremurilor noastre, anticele cuvinte: “Israel L-a ales pe Yahve sa-i fie Dumnezeu, iar Yahve l-a ales pe Israel sa-I fie poporul Sau” .</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-13442642952233255722012-01-05T20:19:00.001+02:002012-01-05T20:20:30.208+02:00<a href="http://www.john-dee.org/Secundus.pdf">http://www.john-dee.org/Secundus.pdf</a>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-70180830761822791942012-01-03T01:18:00.000+02:002012-01-03T01:18:38.225+02:00Mostenim pacatele parintilor?<!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:TrackMoves/> <w:TrackFormatting/> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:DoNotPromoteQF/> <w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther> <w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> <w:SplitPgBreakAndParaMark/> <w:DontVertAlignCellWithSp/> <w:DontBreakConstrainedForcedTables/> <w:DontVertAlignInTxbx/> <w:Word11KerningPairs/> <w:CachedColBalance/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathPr> <m:mathFont m:val="Cambria Math"/> <m:brkBin m:val="before"/> <m:brkBinSub m:val="--"/> <m:smallFrac m:val="off"/> <m:dispDef/> <m:lMargin m:val="0"/> <m:rMargin m:val="0"/> <m:defJc m:val="centerGroup"/> <m:wrapIndent m:val="1440"/> <m:intLim m:val="subSup"/> <m:naryLim m:val="undOvr"/> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267"> <w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
</style> <![endif]--> <br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: .5in;">Am auzit astazi in mod repetitiv la tv exprimata convingerea ca toti copii platesc pentru greselile parintilor, opinie preluata si de majoritatea celor pe care ii citesc din cand in cand fiindca isi pun link-uri pe pagina mea de facebook spre blogurile si site-urile lor. Si pentru ca nu vreau sa par ironic, si nici sa fac aprecieri la adresa celor care re-transmit ‘stirile’, o sa fac unele precizari intr-un gand care a fost exprimat de un teolog remarcabil. Chiar daca nu sunt de acord cu dogma ortodoxa de rit rasaritean si cu unele metode prin care aceasta propovaduieste crestinismul, recunosc ca totalitatea ideilor si cunostintelor unui om isi are intotdeauna obarsiile la un altul. Fiecare dintre noi contribuie la ansambul stiintelor universale cu o parte infima. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Iata ce spun teologii despre pacatele ereditare.</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: .5in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">( Oamenii, ca urmasi ai lui Adam, mostenesc o natura omeneasca pacatoasa. Nu aceasta a fost natura daruita de Dumnezeu primilor oameni. Din cauza despartirii omului de Creator, natura omeneasca a fost infestata de pacat. Murim nu pentru ca am pacatuit in Adam, ci pentru ca mostenim o natura omeneasca imbolnavita.</i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: .5in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Noi nu am luat parte la pacatul lui Adam, dar ne impartasim de pacatul stramosesc, deoarece Adam este parintele neamului omenesc. Avand in vedere ca noi nu ne putem alege existenta, trebuie sa acceptam aceasta natura imbolnavita. Acest lucru nu inseamna ca Dumnezeu este nedrept. Ar fi fost nedrept daca am fi primit o astfel de natura direct de la El. Insa, noi primim existenta prin mijlocirea lui Adam. Iar acestuia, Dumnezeu i-a dat o natura curata.</i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: .5in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sunt persoane care sustin ca Dumnezeu e nedrept sa ne lase sa murim din cauza pacatului lui Adam. Aceste persoane sustin ca ar fi fost drept ca fiecare om, in mod separat, sa primeasca o natura curata, asa cum a fost cea a lui Adam. Dar acest lucru ar fi insemnat sa-l aduca pe om ca pe o entitate singuratica, detasata de comunitate.</i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: .5in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Au fost facute aceste precizari pentru a intelege mai usor tema pusa in discutie: mostenim sau nu pacatele parintilor?</i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: .5in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dupa cum nu mostenim vina lui Adam, tot astfel, trebuie sa afirmam ca nu mostenim nici pacatele parintilor. Mitropolitul Antonie al Surojului afirma: "Fiecare generatie mosteneste de la toate cele dinainte (in particular copiii de la parintii lor si de la inaintasii cei mai apropiati) caracteristici ale mintii, inimii, vointei, particularitati ale corpului, probleme rezolvate si nerezolvate. Daca parintii au rezolvat in ei insisi o anumita problema, ei le transmit copiilor o omenitate mai slefuita. Daca ei nu vor fi in stare sa o rezolve, generatia urmatoare se va lovi de ea mai devreme sau mai tarziu. Si eu am intalnit oameni care-mi spuneau: "Am cutare sau cutare ispita, apare in mine cutare sau cutare problema. De unde si pana unde?" Si, "sapand" in trecutul lor, reuseam sa gasesc de cateva ori la stramosii si la parintii lui aceeasi problema nerezolvata”.</i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Parintii nu transmit copiilor pacatele personale, ci inclinatiile spre patimi. In acest sens, Sfantul Paisie Velicikovski marturiseste: "Diavolii sunt ocupati tot timpul cu noi; sunt ca niste paznici, care ne urmaresc inclinatiile si dorintele. Daca observa vreo inclinatie la noi, ne indeamna spre patima corespunzatoare ei, aruncandu-ne plase ca sa ne prinda cat mai strans.”</i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Nu trebuie sa fim chinuiti de gandul ca avem parte de o mostenire grea. Sfantul Paisie Aghioritul spunea: "Chiar daca in om ar exista vreo mostenire pacatoasa, ea nu poate rezista in fata harului lui Dumnezeu”.)</i></div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-86088305745049228682011-12-15T21:58:00.000+02:002011-12-15T21:58:56.234+02:00PROVERBE<div style="text-align: justify;"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:TrackMoves/> <w:TrackFormatting/> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:DoNotPromoteQF/> <w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther> <w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> <w:SplitPgBreakAndParaMark/> <w:DontVertAlignCellWithSp/> <w:DontBreakConstrainedForcedTables/> <w:DontVertAlignInTxbx/> <w:Word11KerningPairs/> <w:CachedColBalance/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathPr> <m:mathFont m:val="Cambria Math"/> <m:brkBin m:val="before"/> <m:brkBinSub m:val="--"/> <m:smallFrac m:val="off"/> <m:dispDef/> <m:lMargin m:val="0"/> <m:rMargin m:val="0"/> <m:defJc m:val="centerGroup"/> <m:wrapIndent m:val="1440"/> <m:intLim m:val="subSup"/> <m:naryLim m:val="undOvr"/> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267"> <w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
</style> <![endif]--> </div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Cartea aceasta nu trebuie judecată după volum, ci după imensitatea înţelepciunii pe care o găzduieşte. Mii de volume din bibliotecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, cît ne poate ajuta această singură carte. Autorul ei nevăzut este Dumnezeu, iar priceperea ei, deşi născută în sferele cerului este destinată să revoluţioneze viaţa terestră.</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Titlul: <span style="mso-tab-count: 2;"> </span>Un proverb este un discurs de înţelepciune redus la o singură frază.</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Autorul: <span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Textul cărţii îl menţionează pe Solomon drept autor la începutul fiecăreia din cele trei secţiuni ale ei (1:1; 10:1; 25:1). Despre Solomon ştim deja că a fost autorul a 3.000 de proverbe şi a 1.005 cîntări (1 Împ. 4:32). Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit să editeze o carte de înţelepciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului pentru înţelepciune (1 Împ. 3:5-9) şi a primit-o aşa cum nu i-a mai fost dată nici unui om de pe faţa pămîntului (1 Împ. 4:29-31). Strălucirea gîndirii lui l-a făcut celebru în lumea de atunci şi a atras admiraţia celor veniţi de la mari depărtări ca să-l vadă şi să-l asculte (1 Împ. 4:34; 10:1-l3, 24). Contribuţia lui Solomon la ridicarea Israelului a fost imensă. Capacitatea lui de sinteză, intuiţia şi clarviziunea lui sînt şi astăzi proverbiale. Asta nu înseamnă că tot ceea ce a scris Solomon a fost produsul său nemijlocit. El însuşi ne spune că i-a plăcut să zăbovească îndelung asupra înţelepciunii răspîndite de scrierile altora: „Pe lîngă că Ecleziastul a fost înţelept, el a mai învăţat şi ştiinţa pe popor, a cercetat, a adîncit şi a întocmit un mare număr de zicători. Eclesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute, şi să scrie întocmai cuvintele adevărului" (Ecles. 12:9-10). Prin aceasta, el a recunoscut că înţelepciunea nu este monopolul unui singur om, ci este darul făcut de Dumnezeu oamenilor: „Cuvintele înţelepţilor sînt ca nişte bolduri; şi, strînse la un loc, sînt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpîn" (Ecles. 12:11).</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Data: <span style="mso-tab-count: 2;"> </span>Această culegere de proverbe a fost alcătuită prin preajma anului 931 î.Cr. de către Solomon. Capitolele 25-29 ale cărţii au fost culese mai tîrziu de Ezechia şi adăugate cărţii lui Solomon.</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Conţinutul cărţii: <span style="mso-tab-count: 1;"> </span>În această carte avem de a face cu mult mai mult decît cu o culegere de proverbe. De fapt sînt o varietate întreagă de procedee stilistice sub care ne-a fost transmisă „înţelepciunea" acumulată de acest împărat cu o desăvîrşita capacitate artistică. Cuprinsul cărţii semnalează diferitele modalităţi de exprimare, aşa că nu le vom mai enumera aici.</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Mesajul cărţii: <span style="mso-tab-count: 2;"></span>În capitolul 8 al cărţii, „înţelepciunea" este personificată şi descrisă în toată perfecţiunea ei. Ea este de origine divină (8:22-31), este izvorul vieţii biologice şi spirituale (8:35, 36; 3:18), este neprihănită şi adevărată (8:8, 9) şi se oferă tuturor celor ce o caută (8: 1-6, 32-35). Peste veacuri această „înţelepciune" s-a întrupat în persoana Domnului Isus Cristos, „în care sînt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei" (Col. 2:3). Cartea proverbelor este o anticipare a întîlnirii cu Cristos, „care a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare" (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24). Iată schiţa acestei cărţi:</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">SCHIŢA CĂRŢII</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">I. LAUDA ÎNŢELEPCIUNII l - 9</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">15 sonete. Introducere (1:1-9);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Ademenire din partea păcătoşilor (1:10-19)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea care eliberează (2:1-22)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Folosul temerii de Dumnezeu (3:1-10)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea, răsplata supremă (3:11-20)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea, suprema siguranţă (3:21-26)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea şi viclenia (3:27:35);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea, suprema moştenire (4:1-9)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Cele două căi (4:10-19)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea şi sănătatea (4:20-27)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Femeia străină (5:1-23)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Despre chezăşie (6:1-11)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Leneşul (6:6-11)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Cel ce seamănă certuri (6:12-19)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Fereşte-te depreacurvie (6:20-35)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Casa înţelepciunii şi Casa Nebuniei (cap. 9)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>2 monologuri</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Avertismentul înţelepciunii (1:20-33)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea şi femeia străină (cap. 7 şi 8)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">II. MAXIMELE ÎNŢELEPCIUNII 10 - 24</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">375 de proverbe său aforisme în formă de afirmaţii care se contrastează, se completează sau se compară reciproc (10:1-22:16)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">16 epigrame. Introducere (22:17-21);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Epigrame amestecate (22:22-29);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Pericolul lăcomiei (23:1-3);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Deşertăciunea bogăţiilor (23:4-5)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Gazda vicleană (23:6-8);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Epigrame amestecate (23:9-18);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Îmbuibarea vinovată (23:19-21);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Trei ziceri (23:22-25)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Cursa celei stricate (23:26-28);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Vin şi Vai (23:29-35);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Epigrame amestecate (24:1-10);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Scapă-l dacă poţi (24:11-12);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Înţelepciunea şi mierea (24:13-14);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Patru epigrame (24:15-22);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Imparţialitate (24:23-25);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Trei ziceri (24:26-29);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Ogorul leneşului (24:30-34)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">III. ALTE MAXIME 25-31</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">7 epigrame şi proverbe înmănunchiate.</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Împăratul (25:1-7);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Diferite (25:6-26:2);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Despre nebuni 26:3-12);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Leneşul (26:13-16);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Dezbinătorii (26:17-26);</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Diverse (26:27-27:22)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Gospodarul bun (27:23-27)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">55 de proverbe sau aforisme În formă de perechi care se contrastează, se completează sau se compară reciproc (cap.28 şi 29)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Cele treisprezece ziceri ale lui Agur (cap.30)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Spusele mamei lui Lemuel (cap.31:1-9)</div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">Un acrostih despre femeia vrednică de cinste (cap.31:10-31)</div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-34931716840347452822011-12-10T13:52:00.000+02:002011-12-10T13:52:14.906+02:00Experimentul primateUn grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.<br />
<br />
Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci mainute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane.<br />
<br />
Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul probabil ca ar fi fost "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-53858074605932370372011-12-10T13:16:00.001+02:002011-12-15T00:47:56.640+02:00Efectul Lucifer - cel mai controversat experiment cu oameni<div style="text-align: justify;">În 1971, psihologul Philip Zimbardo, autorul cărţii lansate recent în SUA, a selectat un grup de 24 de studenţi la Stanford - tineri echilibraţi, inteligenţi, care nu au avut probleme cu drogurile şi nici cu legile</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În şase zile, jumătate s-au transformat în bestii, aducând la disperare cealaltă jumătate</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Într-o dimineaţă de duminică, Poliţia din Palo Alto, California, a arestat un grup de studenţi sub acuzaţia de jaf armat şi tâlhărie. În realitate, singurul lucru pe care îl făcuseră tinerii fusese să răspundă unui anunţ dat de psihologul Philip Zimbardo, care realiza un experiment pentru a testa limitele umane. El vroia să descopere dacă oamenii buni, oamenii obişnuiţi, se pot transforma în oameni răi, sub presiunea circumstanţelor.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">„Experimentul din Închisoarea Stanford” a avut loc în 1971 şi a devenit cel mai cunoscut şi cel mai controversat experiment psihologic. În curând, cartea „Efectul Lucifer. Cum devin răi oamenii buni”, a psihologului american Philip Zimbardo, apărută recent în SUA, va fi tradusă şi în limba română şi va apărea la editura Humanitas. Cartea face o paralelă între acest experiment şi abuzurile asupra prizonierilor din închisoarea americană Abu Ghraib, de lângă Bagdad.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Umileşte „prizonierii“, dă putere „gardienilor“</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Psihologii au selectat 24 de tineri, echilibraţi, inteligenţi, fără probleme medicale, care nu au consumat niciodată droguri şi care nu au avut vreodată probleme cu legea. Voluntarii au fost împărţiţi, prin tragere la sorţi, în „gardieni” şi „prizonieri”, roluri pentru care au fost plătiţi cu 15 dolari pe zi. „Am vrut să testăm efectele psihologice a ceea ce înseamnă să fii „prizonier” sau „gardian”. În acest scop, am simulat condiţii de închisoare în subsolul Universităţii Stanford şi apoi am notat efectele instituţionalizării asupra comportamentului tuturor celor închişi între patru pereţi”, a explicat Zimbardo. Autorul experimentului subliniază că înainte de începerea experimentului, care trebuia să dureze două săptămâni, toţi voluntarii erau la fel din punct de vedere comportamental şi moral.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Când „puşcăria” a fost pregătită, au fost aduşi şi prizonierii care fuseseră ţinuţi iniţial în beciurile Poliţiei din Palo Alto. Voluntarilor nu li se explicase că vor fi arestaţi de către poliţia locală care i-a adus în acest fel de acasă şi acesta a fost un şoc real pentru ei. Pe toată durata arestului au fost percheziţionaţi din când în când după ce au fost complet dezbrăcaţi şi li s-a dat cu spray-uri împotriva puricilor şi păduchilor ca să fie umiliţi. Au primit un număr şi au fost îmbrăcaţi cu rochii în loc de uniforme pentru puşcăriaşi, deşi erau de genul masculin. Li s-a interzis să poarte lenjerie de corp, au fost tunşi la zero, au fost puşi în lanţuri şi au fost treziţi cu brutalitate în fiecare noapte la ora 2,30 în sunete de fluier.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Aveau voie să se plimbe doar pe holurile „închisorii”, legaţi la ochi, şi tot acolo au mâncat şi au făcut gimnastică. Celulele au avut gratii şi veceul a fost improvizat într-o încăpere extrem de îngustă şi întunecoasă la capătul holului. Nu existau ferestre şi nici ceasuri care să le permită să măsoare scurgerea timpului. În celule au fost puse microfoane cu ajutorul cărora au fost înregistrate în secret toate conversaţiile „prizonierilor”. Prin difuzoare se făceau din când în când anunţuri.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">„Gardienilor“ nu li s-au impus reguli stricte</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Li s-a explicat doar că trebuie să aibă grijă să fie respectate legile şi să ceară respect din partea „prizonierilor”. Au fost îmbrăcaţi în uniforme kaki şi li s-au dat fluiere şi bastoane împrumutate de la poliţie. Spre surprinderea organizatorilor experimentului, „gardienii” au intrat destul de repede în rol, au inventat pedepse şi au folosit metode psihologice pentru a-i intimida pe „prizonieri”. Nici măcar după ce doi dintre „prizonieri” au renunţat la experiment pentru că nu au mai rezistat presiunilor fizice şi psihice, „gardienii” nu au renunţat să caute metode cu care să domine. În numai câteva zile, „gardienii” au devenit aproape sadici iar „prizonierii” au intrat în depresie. Lucrul acesta a şi dus la întreruperea experimentului după numai şase zile, în loc de două săptămâni, cât era programat.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Psihosociologul prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea scrie în recenzia pe care o face cărţii lui Philip Zimbardo: „Viziunea lui despre individ şi societate este tulburătoare: suntem posibili criminali şi trăim într-o eră a uciderii în masă. În ultima sută de ani, mai mult de 50 de milioane de oameni, civili şi militari, au fost ucişi sistematic prin hotărârile guvernelor”.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">„Răul constă din comportamentele intenţionate care urmăresc să producă suferinţă, abuzuri, înjosire, dezumanizare sau distrugerea fizică a unor persoane nevinovate – sau folosirea autorităţii şi puterii oferite de sistem pentru încurajarea sau acceptarea acestor practici” - Philip Zimbardo</div><div style="color: #bf9000; text-align: justify;"><br />
</div><div style="color: #ffe599; text-align: justify;">Sursa: http://www.gandul.info</div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-42944236928536663152011-12-10T13:14:00.000+02:002011-12-10T13:14:49.417+02:00Povestea lui Lucifer<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pentru a găsi originea lui Lucifer, ne întoarcem la Vechiul Testament. În ebraică, numele Lucifer este tradus din cuvântul ebraic “helel”, care înseamnă luminozitate. Această denumire, referindu-se la Lucifer, este prezentata ca “luceafărul de dimineaţă”, “Steaua Diminetii” sau “Steaua Stralucitoare”, care este prezentata în Isaia. “Cum ai căzut din cer, O stea de zi, fiul lui Zori cum ai fost doborât la pământ, tu, care ai pus neamurile in inima ta.” Mă voi sui la cer, voi ridica scaunul domniei mele mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi sta pe înălţimile muntelui Ţafon; mă voi sui in partea de sus a norilor, voi fi ca “Cel Prea Înalt” (Isaia 14:12-14, NIV).</div><div style="text-align: justify;">Contextul acestui pasaj este o trimitere la împăratul Babilonului, aşa cum este prezentat cu mandrie in splendida sa lucrare. Cu toate acestea, puterea regelui Babilonului este sustinuta de fortele raului.Regele muritor ar pretinde că scaunul lui de domnie a fost superior celui al lui Dumnezeu sau că el a fost Cel Prea Înalt. Puterea din spatele regelui babilonian este Lucifer, fiu al zorilor.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Povestea lui Lucifer – Istoria lui</div><div style="text-align: justify;">Lucifer este doar un alt nume pentru Satan, care în calitate de şef al răului lumii este real, deşi invizibilă, puterea a stat in spatele conducătorilor succesivi aiTirului, Babilon, Persia, Grecia, Roma. Acest pasaj merge dincolo de istoria omului şi marchează începutul păcatului în univers şi căderea lui Satana în sferele curate, fără de păcat înainte de crearea omului.</div><div style="text-align: justify;">Vedem, de asemenea, acelasi motiv în Ezechiel: “În plus, Cuvântul Domnului a venit la mine. Mortal, ridica un cântec de jale asupra împăratului Tirului, şi spune-i:, Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Aţi fost inelul de perfecţiune, pe deplin, înţelept şi desăvârşit în frumuseţe, Ai fost în Eden, grădina lui Dumnezeu, fiecare piatră preţioasă a fost acoperita cu, carneol, crisolit, şi piatra de luna, hrisolit, onix, jasp şi, safir, turcoaz, şi de smarald, şi lucrate în aur au fost. Gravurile au pregatite de un heruvim in ziua in care ai fost creat .Uns în calitate de gardian te-am pus,pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, ai umblat printre pietrele de foc, ai fost fără prihană în căile tale, din ziua în care ai fost creat, până ai găsit nelegiuirea în tine, in abundenţa de comerţ si plin de violenţă ai păcătuit. Aşa te-am aruncat ca un lucru profan de pe muntele lui Dumnezeu, condus de un heruvim gardian. Pietrele de foc au iesit din inima ta din pricina frumusetii si mandriei tale. Din cauza pierderii intelepciunii te-am aruncat pe pamant.Te-am expus înaintea împăraţilor, pentru a vedea cu ochii lor multitudinea de nelegiuiri savarsite de tine, nedreptatea comerţului, ai profanat sancuarele lor si de aceea ai fost alungat..Te-am distrus şi te-am întors în cenuşă pe pământ, în faţa tuturor celor care au văzut totul. Sti ca popoarele sunt ingrozite de tine, ai ajuns la un sfarsit cumplit si asa va ramane pentru totdeauna. “(Ezechiel 28:11-19, NIV).</div><div style="text-align: justify;">Acest pasaj pare să fie adresat “regele Tirului.” În realitate, el trece dincolo de rege la cel care se află în spatele regelelui Tirului . Acest pasaj are, de asemenea o profeţie în apropiere şi în prezent, aproximativ Lucifer / Satan pentru că, deşi sfârşitul lui final este deja sigur, aceasta nu sa întâmplat încă şi are loc după hotărârea finală (Apocalipsa 20:7-10). În ambele pasaje Isaia şi Ezechiel, reprezentarea nu este data de Lucifer / Satan care nu se limiteaza la propria sa persoană, ci la lucru şi la planurile sale pământeşti prin prisma regilor şi conducătorilor care iau onoruri divine şi care, de asemenea ştiu acest lucru sau nu, regula este în spiritul şi în conformitate cu obiectivele Satanei. “Căci lupta noastră nu este împotriva duşmanilor de sânge şi carne, ci împotriva căpeteniilor, împotriva autorităţilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac cosmic prezent, împotriva forţelor spirituale ale răului în locurile cereşti” (Efeseni 6:12, NIV) . Satana este principalul în spatele acestui sistem de lume coruptă.</div><div style="text-align: justify;">Observaţi că declaraţia este dată în pasaj din Ezechiel, “heruvimul uns.” Aceste declaraţii nu ar putea fii aplica pentru un rege uman, dar, acestea se aplică lui Lucifer / Satan, care se află în spatele regelui uman. Acest înger este cea mai mare creatura create vreodată de Dumnezeu. Domnul spune despre el, “Ai fost pecetea de perfecţiune, plin de înţelepciune, şi desăvârşit în frumuseţe.” Satana a fost cea mai înţelepta creatura a lui Dumnezeu creata vreodată. Nici un alt inger,nici o altă fiinţă nu a fost creata cu inteligenta pe care Dumnezeu ia dat-o aceastei creaturi. Dumnezeu spune că această creaţie este “desăvârşit în frumuseţe.” În afară de Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, această creatură este astăzi cea mai mare.</div><div style="text-align: justify;">În versetul Ezechiel 28:14 se spune, “Ai fost heruvimul uns.” Acest lucru ne spune că nu este vorba despre un rege uman.Cuvântul heruvim este singular pentru heruvimi. Heruvimi sunt inadorabili simbolic de prezenţa Sfânta al lui Dumnezeu şi Maiestatea Sa. Acesti heruvimi ocupa o pozitie unica.”Uns heruvim” se refera la imaginea din Grădina Edenului după ce Adam şi Eva au fost trimisi de Dumnezeu, si heruvimii au fost pusi sa pazeasca drumul spre pomul vieţii. De asemenea, atunci când Moise a făcut cutia milei şi a pus-o în Sfânta Sfintelor in cortul sau, slava lui Dumnezeu a venit şi a locuit între heruvimi. Ei au “acoperit” cutia milei cu aripile lor. Aşa că, acum vedem că Satana a fost un heruvim şi poziţia lui era de a păzi tronul lui Dumnezeu. Poziţia sa a fost cel al protejării sfinţeniei lui Dumnezeu. Satana a avut cea mai mare dintre toate poziţiile, o poziţie pe care a dispreţuit-o şi pierdut-o. Avem aici în Ezechiel o imagine de cea mai mare dintre creaturile lui Dumnezeu, perfect in intelepciune, frumos dincolo de orice descriere, un muzician şi pe deasupra a tot ceea ce el a fost datorita pozitiei sale exaltată. Dar, această creaţie, cu toate aceste atribute minunate a avut de asemenea, o voinţă liberă. Într-o zi, Dumnezeu spune că la această creatură minunată, “sa găsit nelegiuirea în tine”.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Povestea lui Lucifer – statutul său</div><div style="text-align: justify;">Ce fel de nedreptate au gasit in el ? În cartea lui Ezechiel, Dumnezeu asista la inceput la originea si crearea lui Satana. Dar, de ce spune Dumnezeu acest lucru? Ce este această fărădelege? Noi trebuie să privim înapoi la Isaia 14:12, care ne spune de Lucifer / Satan ‘s . “Mă voi sui la cer, voi ridica scaunul de domnie mai sus de stelele lui Dumnezeu; voi sta pe inaltimile muntelui Ţafon. Mă voi sui in partea de sus a norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt”. Aţi observat, în acest pasaj din toate El a spus că va ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu “. Cuvântul “stele” aici nu se referă la ceea ce vedem în cerul de noapte. Aceasta se referă la îngerii lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, “eu voi prelua cerul ,voi fi Dumnezeu.” Acesta este Lucifer / Satan. El nu vrea să fie slujitorul lui Dumnezeu. El nu vrea să facă ceea ce el a fost creat sa faca. El vrea să fie servit şi există milioane de oameni care au ales să facă exact acest lucru,il servesc. Ei au ascultat minciunile sale şi au ales să-l urmeze. Eva a crezut minciuna că ea ar fi ca Dumnezeu. Motivul cu care a fost ispitit Lucifer / Satana este acela pe care l-a dorit mereu, să fie in locul lui Dumnezeu.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">sursa: http://ezoterism.wordpress.com </div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-36416653685337341692011-11-29T19:56:00.000+02:002011-11-29T19:57:13.664+02:00APOCALIPSA<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Titlul: În original, cartea poartă numele: „Apokalypsis Iesou Christou" - „Descoperirea lui Isus Cristos". Această numire ne atrage atenţia asupra Domnului Isus ca sursă şi subiect general ai tuturor lucrurilor tratate în textul cărţii.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Autorul: Nu încape nici o îndoială că Cel ce ne trimite această epistolă despre Sine şi despre desfăşurarea istoriei viitoare este însuşi Domnul Isus Cristos. Ioan este numai „instrumentul uman", „scribul" ales pentru a ne transmite mesajul primit de la Domnul. Numele lui Ioan apare de patru ori în textul cărţii (Apoc. 1:1, 4, 9; 22:8). Conţinutul cărţii adevereşte şi el că cel ce a scris-o a fost un evreu, cunoscător foarte versat în Scriptură, unul dintre conducătorii spirituali ai Bisericilor din Asia Mică, el însuşi foarte religios şi foarte convins că mişcarea începută de Cristos va triumfa în curînd asupra forţelor demonice care sînt prezente în lume. Apostolul Ioan corespunde cel mai bine unei descrieri ca aceasta.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Data: Cartea Apocalipsei a fost scrisă într-o vreme în care creştinismul intra într-o perioadă de grea persecuţie din partea autorităţilor din Imperiul Roman. Cei mai mulţi comentatori sînt de părere că data scrierii trebuie să fi fost în preajma anului 95 d.Cr.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Contextul scrierii: Din momentul în care autorităţile romane au început să impună în imperiu cultul Cezarului declarat zeu, creştinii - care-L considerau împărat pe Isus şi nu acceptau să i se închine Cezarului - au intrat în conflict deschis cu statul. Apocalipsa îi avertizează pe creştinii din Smirna despre vremurile grele care vor urma (Apoc. 2:10). Antipa, marturul credincios (Apoc. 2:13) căzuse deja împreună cu alţii, ca primele victime produse de persecuţie (Apoc. 6:9). Ioan însuşi se găsea exilat pe insula Patmos (Apoc. l:9), probabil un fel de închisoare a imperiului. Nu este de mirare că, sub presiunile evenimentelor vremii, unii din Biserică începuseră să predice o cale a compromisului (Apoc. 2:14-15, 20), care trebuia combătută repede, mai ales avînd în vedere vremurile şi mai cumplite care trebuiau să vină.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Conţinutul cărţii: Cartea are ca scop să-i încurajeze pe cei credincioşi să stea tari în credinţă şi să nu se plece sub presiunea momentului. Autorul ei îi informează pe cititori că în curînd se va produce confruntarea finală dintre Dumnezeu şi Diavol care se va solda cu zdrobirea Diavolului şi biruinţa glorioasă a Mielului lui Dumnezeu. Pînă atunci însă, creştinii sînt îndemnaţi să stea tare şi să se împotrivească Diavolului chiar şi cu preţul vieţii. Ei trebuie să ştie că au fost pecetluiţi cu sigiliul veşniciei şi că vor fi răzbunaţi la venirea Domnului Isus, cînd cei răi vor fi pedepsiţi pe vecie, iar cei credincioşi vor primi cununa răsplătirilor şi intrarea liberă în eternitatea fericită a unirii desăvîşite cu Fiul lui Dumnezeu.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pentru a înţelege bine cartea Apocalipsei, cititorul trebuie să ştie că ea este scrisă într-o formă literară specifică. Ezechiel, Daniel, Isaia şi unii dintre profeţi cuprind şi ei pasaje „apocaliptice". Acest gen de literatură este caracterizat de elemente profund simbolice prin care se încearcă să ni se transmită cunoştinţe despre realităţi care ne depăşesc în mod normal limitele cunoaşterii noastre bazată pe experienţă şi simţuri. Cu toate că la prima vedere viziunile şi imaginile descrise de Ioan par stranii pentru cititorul modern, cartea se poate înţelege deoarece textul însuşi ne pune la dispoziţie „cheia" unora dintre simbolurile cărţii (de exemplu: stelele sînt îngeri, sfetnicele sînt Biserici - Apoc l:20 - „curva cea mare" este Babilonul, iar Ierusalimul ceresc este mireasa Mielului - Apoc 21:9-10).</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Există patru şcoli de interpretare ale cărţii Apocalipsei: cea preteristă, cea idealistă, cea istoricistă şi cea viitoristă. Luîndu-le pe rînd acestea susţin că:</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">(1) Preteristă - textul cărţii este simbolic şi legat de evenimentele care au venit asupra Bisericii în secolul I. Astăzi, cartea are doar un caracter documentar, de mărturie a ceea ce s-a întîmplat deja şi din care putem scoate principii veşnic valabile.</div><div style="text-align: justify;">(2) Idealistă - textul se adresează unor Biserici reale, dar are numai un caracter simbolic, ilustrînd lupta dintre bine şi rău, cu triumful final al binelui. Apocalipsa este redusă la nivelul unei culegeri de fabule.</div><div style="text-align: justify;">(3) Istoricistă - textul este adresat unor Biserici reale, dar capătă un caracter alegoric în care se poate observa o descriere a istoriei din vremea aceea şi pînă la vremea sfîrşitului. Apocalipsa este transformată într-o carte de istorie „cifrată" care poate rivaliza cu oricare carte de istorie din şcolile lumii. În dosul simbolurilor pot fi recunoscute: căderea Romei, mahomedanismul, papalitatea, reformaţia, etc.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">(4) Viitoristă - natura textului şi felul în care trebuie el tălmăcit sînt reglementate de „cheia" din Apoc. 1:19: „Scrie lucrurile, pe care le-ai văzut, lucrurile care sînt şi cele care au să vină după ele". Apocalipsa este privită ca o cronică a vieţii creştine din „vremea Bisericii" şi ca o anunţare a evenimentelor viitoare din perioada sfîrşitului. Spre deosebire de interpretarea istoricistă, această interpretare nu caută să recunoască istoria trecută a lumii în textul Apocalipsei. Ea rezervă descrierile din carte pentru evenimente încă viitoare, care îşi aşteaptă în curînd împlinirea.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Majoritatea celor care interpretează „viitorist" cartea Apocalipsei văd în scrisorile trimise celor şapte Biserici, nu numai nişte epistole cu caracter local, ci descrieri ale unor etape caracteristice prin care va evolua starea creştinismului pînă în vremea sfîrşitului (Apoc. 2 şi 3). Restul cărţii nu s-a întîmplat încă. Evenimentele descrise începînd cu capitolul 4 al cărţii se vor declanşa în preajma sau chiar la cea de a doua venire a Domnului. Capitolul 20 descrie trecerea prin vremea Mileniului spre vremea judecării omenirii, iar ultimele două capitole descriu starea de după judecată, în fericirea eternă a părtăşiei cu Dumnezeu şi cu cerul.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Deşi recunoaştem ceva bun în fiecare dintre cele patru feluri de interpretare, noi recomandăm tuturor metoda viitoristă. Ea este cel mai aproape de respectarea spiritului Scripturii şi se armonizează cel mai bine cu ceea ce ştim deja din informaţiile transmise nouă grin intermediul celorlalte cărţi profetice. Vechiul Testament a vestit, în repetate ocazii, venirea unei împărăţii în care „Cineva", venit din linia împărătească a lui David, va domni la Ierusalim peste Israelul refăcut şi reinstalat în propria lui tară, extinzîndu-şi influenţa domniei lui binefăcătoare asupra tuturor neamurilor lumii. Aceste profeţii sînt atît de clare şi în număr atît de mare, că a încerca să le „spiritualizezi" pe toate, ar însemna o necinstire a inspiraţiei Duhului Sfînt asupra autorilor lor.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Mai există şi acel aspect dublu al lucrării mesianice pe care nu l-au putut înţelege pentru o vreme evreii. Mesia trebuia să vină şi să sufere şi să împărătească. Astăzi, noi ştim că de fapt a fost vorba despre două veniri succesive ale Domnului. Prima dată el a venit în Ierusalim ca să moară pentru păcatele lumii, iar a doua oară se va întoarce în acelaşi Ierusalim ca să-şi instaureze glorioasa Lui împărăţie. Noul Testament nu ne spune cît timp va trebui să treacă între aceste două veniri succesive. El ne dă doar unele evenimente care vor anunţa iminenţa celei de a doua veniri şi declanşarea crizei mondiale care se va sfîrşi cu biruinţa finală a Mielului (Mat. 24:27-31; 2Tes. 2:1-12; 2Tim. 3).</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Cuvinte cheie şi teme caracteristice: Istoria lumii se desfăşoară între prima şi ultima carte a Bibliei. Geneza ne arată unde au început toate, iar Apocalipsa ne arată unde şi prin ce se vor sfîrşi toate lucrurile.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Apocalipsa este o succesiune de serii de „şapte". Se vorbeşte despre: şapte Biserici (Apoc 1:4, 11), şapte duhuri (Apoc 1:4), şapte sfeşnice de aur (Apoc 1:12), şaptestele (Apoc. 1:16), şapte peceţi (Apoc. 5:1), şapte coarne şi şapte ochi (Apoc. 5:6), şapte trîmbiţe (Apoc. 8:2), şapte tunete (Apoc. 10:3), şapte semne (Apoc. 12:1, 3; 13:13-14; 15:1; 16:14; 19:20), şapte cununi împărăteşti (Apoc. 12:3), şapte plăgi (Apoc. 15:7), şapte potire de aur (Apoc. 15:7), şapte munţi (Apoc. 17:9), şi şapte împăraţi (Apoc. 17:10). Cifra „7" reprezintă în simbolistica iudaică „perfecţiunea divină". Cartea Apocalipsa ni-L arată pe Dumnezeu la lucru, în toată desăvîrşirea înţelepciunii Lui, contestat, dar nebiruit, atacat, dar mereu la cîrma istoriei, fără să se grăbească şi fără să întîrzie, conducînd totul spre împlinirea planurilor Lui măreţe şi desăvîrşite.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Cartea Apocalipsei poate şi trebuie să fie înţeleasă. Nici o altă carte a Bibliei nu este mai clară în desfăşurarea mesajului ei. Primele cinci capitole descriu prima mişcare a acţiunii prin care Cristos este încununat pe tronul din ceruri. Partea cuprinsă între capitolele 6 şi 20 descrie cea de a doua mişcare a acţiunii spre încununarea lui Cristos ca Domn pe tronul terestru. Finalul cărţii înalţă acţiunea spre apogeul încununării lui Cristos peste toată „noua creaţie". Cu planul acesta în minte, elementele particulare ale cărţii îşi găsesc repede locul şi semnificaţia.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">CUPRINSUL CĂRŢII</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Introducere, 1:1-9</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">I. CRISTOS - pe tronul cerului</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">a. Fiul Omului între cele şapte sfeşnice, 1:10-20</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">b. Scrisorile către cele şapte Biserici, 2:1-3:22</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">c. Tronul slavei şi închinăciunea din cer, 4:1 -5:14</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">II. Luarea în stăpînire a pămîntului</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">d. Ruperea celor şapte peceti, 6:1-17</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">O paranteză:</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Pecetluirea celor 144.000 din Israel, 7:1-8</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Mulţimea mlhtuitilor din Necazul cel Mare, 7:9-17</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">e. Cele şapte trîmbiţe, 8:1-9:21</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">O paranteză:</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Ierusalimul în vremea Necazului cel Mare, 10-11</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">f. Cele şapte personaje, 12-13</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">(femeia însărcinată, pruncul, balaurul roşu, Mihail, vulturul, fiara, a doua fiară)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">O paranteză:</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Pecetluirea celor 144.000, 14:1-5</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Vulturul cu Evanghelia veşnică, 14:6-7</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Avertismente rmpotriva Minării la fiară, 14:8-13</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Motivul pentru Armaghedon, 14:14-20</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">g. Cele şapte potire, 15-21</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">O paranteză:</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Babilonul sub mînia lui Dumnezeu, 17-18</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">h. Împărăţia de 1.000 de ani, 20:1-6</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">i. Ultima împotrivire şi osînda lui Satan, 20:7-10</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">î. Judecata cea din urmă, 22:11-15</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">III. CRISTOS - domneşte în noua creaţie</div><div style="text-align: justify;">j. Un cer nou şi un pămînt nou, 21-22</div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-60168103431178006822011-11-28T14:02:00.000+02:002011-11-28T14:02:19.754+02:001 CRONICI<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Cărţile Cronicilor descriu în mare aceleaşi evenimente ca şi cărţile lui Samuel şi ale Împăraţilor. Atitudinea celui care le scrie este însă alta şi scopul cu care sînt scrise este total diferit. 1 şi 2 Samuel şi 1 şi 2 Împăraţi sînt cărţi cu un pronunţat caracter biografic, Cronicile au un caracter statistic. Primele sînt informative, cele din urmă sînt formative, 1 şi 2 Cronici sînt cărţi de educare a noii generaţii de evrei născuţi în captivitatea babiloneană.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Titlul: Cartea poartă această numire din timpul lui Ieronim, care a tradus textul Bibliei ebraice în limba latină între anii 385-405 d.Cr. Lucrarea lui poartă numele de: „Vulgata" (de la „vulg" care înseamnă popor). Titlul complet în limba latină este: „Cronicorum Liber" - Cartea Cronicilor. Cărţile cronicilor nu sînt cărţi de repetiţii inutile ale evenimentelor relatate deja în cărţile istorice ale Bibliei şi nici culegeri de pasaje neimportante uitate de alţi autori ai Scripturilor. Ele sînt compendii de istorie destinate evreilor din seminţiile împărăţiei lui Iuda care s-au întors din robia Babiloniană.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Autorul: Deşi numele autorului este necunoscut, părerile celor mai mulţi înclină spre cărturarul Ezra, cel care a fost responsabil pentru marea lucrare de reconstruire spirituală a evreilor după revenirea din Babilon.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Ceea ce este cert şi evidenţiat expres în textul Cronicilor este că autorul s-a folosit de un mare număr de lucrări istorice existente. Iată o listă a lor:</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">1. Cartea împăraţilor lui Israel şi a lui Iuda (2 Cronici 27:7)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">2. Un „Midraş" (comentariu) al lucrării de mai sus (2 Cronici 24:27)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">3. Cartea lui Samuel văzătorul (1 Cronici 29:29)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">4. Cartea proorocului Natan (1 Cronici 29:29)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">5. Cartea proorocului Gad (1 Cronici 29:29)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">6. Proorocia lui Ahia din Şilo (2 Cronici 9:29)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">7. Descoperirile proorocului Ieedo (2 Cronici 9:29)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">8. Cartea proorocului Şemaia (2 Cronici 12:15)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">9. Cartea de genealogii a proorocului Ido (2 Cronici 12:15)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">10. Istoria alcătuită de Iehu, fiul lui Hanani (2 Cronici 20:34)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">11. Cartea proorocului Isaia (26:22)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">12. Vedenia proorocului Isaia (2 Cronici 32:32)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">13. Cartea lui Hozai (2 Cronici 33:19)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Multitudinea aceasta de izvoare istorice este mult mai importantă decît pare la prima vedere. Ea dovedeşte că: (a) autorul a cercetat mult înainte de a se apuca de lucru, (b) autorul nu se sfieşte să citeze titlurile surselor lui, ceea ce dovedeşte că ele erau materiale demne de toată cinstea şi încrederea, şi că (c) colectarea datelor istorice a fost o îndeletnicire constantă de-a lungul istoriei lui Israel, iar aceasta ne dă şi mai multă încredere în veridicitatea înregistrărilor istorice pe care se bazează învăţătura Bibliei.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Contextul istoric: De la sfîrşitul cărţilor 1 şi 2 Împăraţi au trecut 70 de ani de robie. Profeţiile rostite de Ieremia s-au împlinit. Captivitatea a fost cuptorul în care Dumnezeu şi-a vindecat poporul de boala idolatriei. Printre străini, evreii au fost învăţaţi că este mai bine să fie aruncaţi în cuptorul cu foc decît să-şi plece genunchii în faţa chipurilor idolatre (Daniel 3). Mai marii lor le-au arătat că este mai bine să fie aruncaţi în groapa cu lei decît să-şi întrerupă viaţa de rugăciune către Iehova (Daniel 6).</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">În 70 de ani murise însă o generaţie. Avem de-a face acum cu un nou Israel, născut departe de ţară, departe de Ierusalim şi departe de Templu. Ei fuseseră crescuţi printre străini, fără o viaţă de ceremonii religioase şi fără cunoştinţa destinului lor providenţial. În anul 537 î.Cr. decretul împăratului persan Cir dă dreptul evreilor să se întoarce acasă la Ierusalim şi în Iuda. Tinerii născuţi în captivitate şi-au pierdut însă legătura firească de continuitate cu generaţia dinainte de captivitate. Cineva trebuie să înceapă o lucrarea de educaţie prin care să fie reînnodat firul lor de legătură cu trecutul. Cineva trebuie să alcătuiască o punte de trecere între ceea ce a fost, ceea ce este şi ceea ce trebuie să urmeze. Cărţile 1 şi 2 Cronici fac exact această lucrare.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Conţinutul cărţii: Autorul cronicilor nu este un pasionat de istorie, ci un iubitor de oameni. Dorinţa lui nu este aceea de a transmite date reci, ci de a da informaţii care să determine un anumit fel de vieţuire. Cronicile scrise de el sînt scrise cu o anumită atitudine şi cu un anumit scop. Atitudinea este grija pentru reînodarea istoriei providenţiale a lui Israel, iar scopul este educaţia religioasă a noii generaţii care s-a întors în ţară. </div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Era important ca cineva să facă naţiunea să-şi înţeleagă trecutul, prezentul şi viitorul din punctul de vedere a lui Dumnezeu. Acum, cînd tronul lui David nu mai era punctul de raliere şi de direcţionare a poporului, trebuia văzut ce mai rămăsese din fiinţa naţională. Trei lucruri au fost scoase în evidenţă:</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">l. Genealogiile ca o revenire în matca tiparului divin (1 Cron. 1-9). Fără nici o îndoială că din cauza robiei, multe familii din Israel îşi pierduseră evidenţele genealogice (vezi Ezra 2:59). Ori această evidenţă era foarte importantă pentru reaşezarea naţiunii în teritoriile ţării.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">2. O recapitulare a istoriei, mai ales a istoriei recente, din care să fie deduse cauzele tragediei robiei. Această lecţie trebuia învăţată bine pentru ca să nu mai fie repetată niciodată (1 Cron. 10-29; 2 Cronici 1-36)</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">3. O refacere a vieţii religioase centrată în jurul Templului de la Ierusalim. Poporul trebuia însufleţit pentru reconstruirea Templului şi pentru reluarea vieţii de închinăciune. În absenţa tronului împărătesc al lui David, centru de greutate al Israelului trebuia aşezat acolo unde se afla simbolic tronul împărătesc al cerului.</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Pentru a-şi realiza toate aceste trei deziderate, autorul Cronicilor face o muncă de selectare, de adăugare şi de interpretare a datelor pe care le găseşte în izvoarele istorice. El polarizează evenimentele şi personajele istoriei trecute în aşa fel încît citirea Cronicilor lui să devină o lecţie pedagogică pentru pregătirea viitorului. Anumite secvenţe de istorie sînt lăsate afară intenţionat: despre David, de exemplu, nu se aminteaşte nimic despre rătăcirea lui sentimentală cu Bat-Seba şi uciderea lui Urie şi nici despre cîntarea lui de jale după Saul şi Ionatan sau despre răscoala tînărului Absalom. Alte secvenţe de istorie sînt tratate mai amănunţit şi chiar completate cu informaţii pe care nu le găsim în cărţile lui Samuel sau în cele ale împăraţilor: pregătirile intense făcute de David pentru construirea Templului (1 Cron. 22), pregătirea şi repartizarea preoţilor, leviţilor (1 Cron. 23-24), şi rînduirea cîntăreţilor, uşierilor şi vistierilor de la Templu (1 Cron. 25-26). Domniile anumitor împăraţi sînt scoase mai mult în evidenţă şi tratate mai pe larg deoarece ele constituie pilde de reformă religioasă şi de revitalizare spirituală: Asa, Iosafat, Ioas, Ezechia şi Iosia (toţi în 2 Cronici).</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">Mesajul cărţii: Mesajul imediat pentru prima generaţie de cititori a fost întreit: (1) naţiunea trebuie să se reaşeze cît mai degrabă şi cît mai temeinic în tiparul şi prerogativele de popor mesianic al legămîntului, (2) naţiunea trebuie să înveţe din catastrofa suferită de curînd şi să nu mai repete greşelile care au provocat-o şi (3) naţiunea trebuie să-şi reia părtăşia de la Templu cu Iehova. Se vede imediat că autorul subliniază cu precădere o idee care se poate vedea din întreaga istorie a lui Israel şi anume că, spre deosebire de alte neamuri, evreii nu au nici un rost pe pămînt fără Iehova. Valoarea şi specificul lor este în viaţa lor de închinăciune. Destinul lor este acela de a-L face cunoascut lumii pe Dumnezeu Creatorul lumii care vrea să refacă legătura cu creatura căzută. Israel este instrumentul care trebuie să dea lumii două lucruri: cunoştinţa despre Dumnezeu şi persoana lui Mesia.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">Mesajul pe care ni-l trimite nouă cartea nu este prea deosebit de acesta. Şi noi trebuie să înţelegem că legătura noastră cu Dumnezeu este singurul lucru care contează în această existenţă. Ceea ce ni se întîmplă în viaţă, evenimentele bucuriilor şi durerilor noastre, nu trebuiesc privite decît drept nişte lecţii prin care Dumnezeu se străduieşte să ne înveţe acest adevăr de referinţă.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">SCHIŢA CĂRŢII</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">I. GENEALOGIILE LUI ISRAEL l - 9</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">a. De la Adam la Avraam, 1:1-27</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">b. De la Avraam la Iacov, 1:28-54</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">c. De la Iacov la David, 2:1-55</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">d. De la David la robie, 3:1 -24</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">GENEALOGIA CELOR 12 SEMINŢII</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">1. Iuda, 4:1-23</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">2. Simeon, 4:24-34</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">3. Ruben, 5:1-10</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">4. Gad, 5:11-22</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">5. Manase, 5:23-26</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">6. Levi, 6:1-18</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">7. Isahar, 7:1-5</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">8. Beniamin, 7:6-12</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">9. Neftali, 7:13</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">10. Manase, 7:14-19</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">11. Efraim, 7:20-29</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">12. Aşer, 7:30-40</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">13. Beniamin, 8:1-40</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">e. Locuitorii Ierusalimului, 9:1-34</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">f. Familia lui Saul, 9:35-44</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">II. DOMNIA LUI DAVID 10-29</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">UNSUL DOMNULUI</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">a. Moartea lui Saul, 10:1-14</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">b. Ridicarea lui David, 11:1-3</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">c. Cucerirea Ierusalimului, 11:4-9</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">d. Vitejii lui David, 11:10-12:40</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">CHIVOTUL DOMNULUI</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">a. David aduce chivotul la Chidon, 13:1-14</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">b. Biruinţa asupra filistenilor, 14:1-17</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">c. David aduce chivotul la Ierusalim, 15:1-29</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">d. Orînduieli privitoare la slujbă, 16:1-43</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">LEGĂMÎNTUL DOMNULUI</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">a. David vrea să zidească Templul 17:1-27</div><div style="text-align: justify;">b. Războaiele lui David, 18:1-20:8</div><div style="text-align: justify;">c. Numărătoarea vinovată, ciuma, 21:1-30</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;">TEMPLUL DOMNULUI</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">a. Pregătirile pentru Templu, 22:1-23:1</div><div style="text-align: justify;">b. Organizarea leviţilor, 23:2-26:32</div><div style="text-align: justify;">c. Căpeteniile oştirii, 27:1-34</div><div style="text-align: justify;">d. Testamentul lui David, 28:1-21</div><div style="text-align: justify;">e. Daruri pentru Templu, 29:1-9</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">f. Rugăciunea lui David, 29:10-19</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">g. Ungerea lui Solomon, 29:20-25</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;">h. Moartea lui David, 29:26-30</div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-39454850908483805032011-11-15T22:11:00.000+02:002011-11-19T15:40:40.960+02:00Simboluri 2<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-wAb3obF8gH0/TsLQNNyv0sI/AAAAAAAAANQ/F79gZ0n5kdg/s1600/Christian-fish-symbol.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-wAb3obF8gH0/TsLQNNyv0sI/AAAAAAAAANQ/F79gZ0n5kdg/s1600/Christian-fish-symbol.jpg" /></a></div>Pestele: Cel care priveste tot timpul; ochii care nu clipesc - a fost unul dintre cele mai importante simboluri ale lui Hristos pentru primii creştini. In limba greaca, expresia, "Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul," este "Iesous Christos Theou Yios Soter." Primele litere din fiecare dintre aceste cuvinte greceşti, atunci cand sunt puse impreuna, formeaza "ichthys", care este cuvantul grecesc pentru "peşte" (ICQUS ). Acest simbol poate fi vazut la Capela Sacramente / Catacombele Sf. Calixt. Datorita povestii cu minunea painilor şi a peştilor, peştele simbolizeaza de asemenea, Euharistia (a se vedea simbolul de peştilor stilizat la dreapta).</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-0oGGAsnjruM/TsK25JnTPLI/AAAAAAAAAIQ/1t4aQYjHPf0/s1600/Christian-fish-symbol.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-UPl05qGlTLM/TsK2_s1V4DI/AAAAAAAAAIY/ErDkPMXsJ7M/s1600/Silver-fish__red.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><br />
</a></div><div style="text-align: justify;">Fiind unul dintre cele mai vechi simboluri ale crestinismului, era reprezentat din profil si a fost cunoscut drept “pestele lui Iisus”. Originea acestul simbol apare in diferite culte pagane. Spre exemplu o reprezentare a pestelui apare impreuna cu Osiris si a fost intrepretat ca fiind simbolul ferititatii lui Isis. In alte culte, pestele simboliza reincarnarea sau forta de viata. In crestinismul timpuriu pestele era un semn ca ai aderat la convingerile crestine. Exista o legenda conform careia un crestin a desenat un peste din profil, iar alti crestini, completand pestele cu un ochi in mijloc si-au demonstrat credinta. O explicatie ceva mai stiintifica a folosirii pestelui ca simbol in paleocretinism ar fi pilda care apare in biblie (in evangheliile dupa Luca, Matei si Ioan) conform careia Iisus a transformat doi pesti in hrana pentru peste 5000 de persoane. O alta interpretare pleaca de la cuvintele lui Iisus: “Veniti dupa mine si va voi face pescari de oameni” , si atunci s-a facut asocierea intre crestin si peste. Folosirea acestui simbol in palocrestinism ar putea avea insa si o explicatie foarte simpla: apropierea semantica in ebraica dintre cuvantul “peste” si Iisus.Pentru crestinismul din zilele noastre pestele nu mai are nici o semnificatie. A fost un semn adaptat, valenta lui relioasa disparand complet, astazi fiind folosit doar ca brand pentru anumite firme. In Asia simbolizeaza bogatia si abundenta datorita asemanarii pronuntiei in limba Chineza a cuvintelor peste si exces, si datorita faptului ca pestele se gaseste din abundenta in apele Asiei. Fiind recunoscut pentru puterile sale reproductive este de asemenea si un simbol al regenerarii.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-TpFq-rDLuqA/TsLQS4diZ9I/AAAAAAAAANY/OPwirjJlB4I/s1600/lamb1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-TpFq-rDLuqA/TsLQS4diZ9I/AAAAAAAAANY/OPwirjJlB4I/s1600/lamb1.jpg" /></a></div><a href="http://2.bp.blogspot.com/-5rxwZD_wPgE/TsK3HdqWHoI/AAAAAAAAAIg/ZxjbOsAQRFg/s1600/lamb1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a><br />
<div style="text-align: justify;">Mielul: simbol al lui Hristos ca Miel pascal şi de asemenea un simbol creştinesc (Hristos este Pastorul iar Petru este cel care a fost pus sa hraneasca oile Sale). Carnea de miel este de asemenea un simbol pentru Sf. Agnes (Sarbatoarea 21 ianuarie), martira virgina a Bisericii timpurii. Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic, este instituita de Dumnezeu, ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12, 1-11). La primul sacrificiu pascal, fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei, in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. 12, 8). Cu privire la varsta, se precizeaza ca animalul sa fie de un an, ceea ce inseamna sa nu fie nici prea tanar si nici prea batran, la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. 12, 5-6). La iesirea din robia egipteana, se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied, animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. 23, 12). Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa, reiese rolul acestui, sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic, care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. 12, 1).</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-Wr5pHxiaSDs/TsK3Z0_YidI/AAAAAAAAAIw/ccQqKSyN-QI/s1600/dove.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-T0mWPDjl6eo/TsLQe4IGwXI/AAAAAAAAANg/Ou8FzR4bLzs/s1600/dove.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-T0mWPDjl6eo/TsLQe4IGwXI/AAAAAAAAANg/Ou8FzR4bLzs/s1600/dove.jpg" /></a></div>Porumbelul: simbol al Duhului Sfant; utilizat in special in reprezentarile Botezului Lui Hristos şi Rusalii. Simbolizeaza de asemenea eliberarea sufletului din moarte şi este folosit pentru a aminti de porumbelul lui Noe, un vestitor al speranei. In Biblie, porumbelul era pasarea mesager pe care Noe a trimis-o din arca, dupa terminarea potopului. Aceasta pasare s-a intors cu o ramura de maslin, semn ca apa s-a scurs de pe fata pamantului. Simbol al inocentei si puritatii, porumbelul este una din formele trupesti pe care Duhul Sfant le ia cand coboara din cer. In mitologia greaca, porumbelul este pasarea Afroditei, devenind un simbol al dragostei. Arabii vad in aceasta pasare un mesager al iubirii, norocului si pacii, al fidelitatii dintre sot si sotie si dintre frati.<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-mlqTd6Pcib0/TsLQtB9AMnI/AAAAAAAAANo/JQFBgfiflSc/s1600/paun.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-mlqTd6Pcib0/TsLQtB9AMnI/AAAAAAAAANo/JQFBgfiflSc/s1600/paun.jpg" /></a></div>Paunul: Simbol al nemuririi (chiar Sf. Augustin credea ca paunul are o carne cu "calitaţi antiseptice", care nu corupe). A devenit un simbol al lui Hristos şi al Invierii. Imaginea sa a infrumusetat totul, de la Catacombe la obiecte de zi cu zi, cum ar fi lampile, in special in bisericile romane şi bizantine timpurii. (Paunul, din motive evidente a fost de asemenea folosit ca un simbol al mandriei). In Islam, aceasta pasare este un simbol cosmic: cand işi roteşte coada, el intruchipeaza fie Universul, fie Luna plina, fie Soarele la zenit. O legenda sufita, de origine persana, spune ca Allah a creat Spiritul sub chipul unui Paun, aratandu-i propriul chip in oglinda esenţei divine. Celelalte fapturi au fost zamislite din cei caţiva stropi de sudoare ce i s-au prelins Paunului de pe coada. In tradiţiile esoterice musulmane, evantaiul cozii Paunului este un simbol al totalitaţii dar şi al fragilitaţii, caci toate manifestarile apar şi pier la fel de rapid ca şi rotirea sau strangerea cozii unui paun. A fost adoptat ca sigla (stilizat fiind) de televiziunea NBC.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-jXGz7llN48A/TsLRYN0l2VI/AAAAAAAAAN4/0YxGVZ0qaFk/s1600/pelican.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-jXGz7llN48A/TsLRYN0l2VI/AAAAAAAAAN4/0YxGVZ0qaFk/s1600/pelican.jpg" /></a></div>Pelicanul: simbolul ispaşirii şi Rascumparatorul; este adesea gasit in picturile murale creştine, fresce şi vitralii. Se spune despre Pelican ca se raneste in scopul de a-si hrani puii cu propriul sange. In imnul "Adoro Te", Sf. Toma de Aquino I se adreseaza Mantuitorului: "Pelican al milei, purifica-ma in sangele tau pretios." Opus Dei foloseste simbolul Pelicanului pentru a exprima un anumit nivel de initiere al clericilor.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-6oiQ1XNqJYQ/TsLV6aGftGI/AAAAAAAAAOA/M3KQqRNNmqQ/s1600/phoenix.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-6oiQ1XNqJYQ/TsLV6aGftGI/AAAAAAAAAOA/M3KQqRNNmqQ/s1600/phoenix.jpg" /></a></div>Phoenix: este o pasare mitica, care poseda proprietatea de autoincendiere periodica si regenerarea din propria cenusa. Este considerata a fi o pasare oraculara.Are o longevitate extraordinara, ce difera de la autori la autori, unii afirmand ca traieste de la 500 la 13.000 de ani. Este singura din specia ei, de3si nu se poate reproduce. Atunci cand lunga sa viata este pe terminate si isi simte sfarsitul, aceasta isi face un cuib din plante aromatice si tamaie; da foc apoi cuibului, se intinde, arzand odata cu cuibul, iar din cenusa sa se naste o alta pasare. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-mtBCVDVfGmc/TsLWB61DoJI/AAAAAAAAAOI/PtZ8TtpYcJY/s1600/Christian_Rainbow.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-mtBCVDVfGmc/TsLWB61DoJI/AAAAAAAAAOI/PtZ8TtpYcJY/s1600/Christian_Rainbow.jpg" /></a></div>Curcubeul: simbol al legamantului cu Noe. Cele 7 culori ale lui (de sus in jos: roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet), amintesc de cele 7 Taine, de vazut si de nevazut. In viziunea Sf. Ioan din Rai, scaunul de domnie al Creatorului este inconjurat de un Curcubeu. Cele sapte culori ale curcubeului (din care ochiul poate percepe peste 700 de nuante) au drept corespondent cele sapte note muzicale, cele sapte ceruri, cele sapte planete, cele sapte zile ale saptamanii, etc. Semnificatia simbolica a culorilor contine elemente universal-umane, dar si trasaturi diferentiatoare, conotatii de ordin cultural-religios. Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte larga, intrucat culorile pot fi asociate, in diferite parti ale lumii, elementelor primordiale, dimensiunii spatio-temporale. Majoritatea indienilor din America de nord asociaza fiecaruia dintre cele sase sectoare cosmice o culoare sacra: apoape de sol se afla albul (culoare prezentata sub forma perlelor), care indica zorile; peste alb era asternut albastrul (culoare ce apare sub forma peruzelei); pentru a reprezenta dimineata peste albastru era galbenul, simbol al asfintitului, si deasupra se afla negrul, simbol al noptii. Amerindienii, la randul lor, realizeaza urmatoarele asociatii: galben = nord, albastru = vest, rosu = sud, alb = est, centrul lumii si zenitul = multicolor iar negru = pamantul. La populatiile maya, patru culori desemneaza geniile celor patru puncte cardinale care domina pamantul si inspira sentimentele omului. Astfel, albului ii corespunde nordul, primul arbore, primul om, fagaduinta si speranta, negrului ii corespunde vestul, centrul ascuns si invizibil, noaptea, nenorocirea, rosului - estul, mierea, pofta de averi si putere, iar galbenului - sudul, porumbul, glia care hraneste. Perceptii diferite dintre elementele cosmogonice si culori se intalnesc si la indienii pueblo pentru care galben=nord, albastru=vest, rosu=sud, alb=est sau la indienii din preerie pentru care rosu=vest, albastru =nord, verde=est, galben=sud.<br />
<div style="text-align: justify;"><br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-_TOoTM6OHcw/TsLWILOuojI/AAAAAAAAAOQ/vYuQj-86kBw/s1600/shell.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-_TOoTM6OHcw/TsLWILOuojI/AAAAAAAAAOQ/vYuQj-86kBw/s1600/shell.jpg" /></a></div>Cochilia de scoica este simbol al botezului. Vasul pe care preotii il fofolesc pentru a turna apa pe capul celor botezati are forma de scoica. (este vorba de ritul catolic care practica un ritual mult mai decent, mai curat si mai apropiat de ceea ce reprezinta cu adevarat taina botezului, unirea cu Hristos). Este de asemenea simbolul Apostolului Iacov. A fost adoptat ca sigla de cunoscutul gigant din industria petroliera Shell.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-fAGKCHLLF0k/TsLWOVFhGxI/AAAAAAAAAOY/AqiTMwCsEQA/s1600/butterfly.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-fAGKCHLLF0k/TsLWOVFhGxI/AAAAAAAAAOY/AqiTMwCsEQA/s1600/butterfly.jpg" /></a></div>Fluturele: un alt simbol al invierii. Dintr-un cocon aparent lipsit de viata se naste fluturele frumos colorat care are puterea de a zbura. Are o reprezentare puternica in numeroase culturi ale lumii, atat in mitologie cat si in religie. Reprezinta schimbarea, metamorfoza si iubirea. Semnifica schimbarea, fericirea conjugala si bucuria. Mai semnifica voiosie, lejeritate si culoare in viata.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-FXNCv-1ECxU/TsLWXu0ZIcI/AAAAAAAAAOg/Z8RYo9Cb3y8/s1600/elephant.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-FXNCv-1ECxU/TsLWXu0ZIcI/AAAAAAAAAOg/Z8RYo9Cb3y8/s1600/elephant.jpg" /></a></div>Elefantul: masculul si femela reprezinta impreuna pe Adam si Eva. Elefantul este simbolul tariei, perspicacitatii si al prudentei, fiind unul dintre cele patru animale care reprezinta puterea si energia, celelalte trei fiind tigrul, leopardul si leul. Este de asemenea cunoscut ca fiind una dintre cele sapte comori ale budismului. In antichitate se credea ca Pamantul este carat in spate de patru elefanti. Simbol al logevitatii, fortei si intelepciunii.<br />
<div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-oHVcjZ-NVho/TsK4hEeSm8I/AAAAAAAAAJ4/cJEdvgkxXa8/s1600/turtle+dove.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-oHVcjZ-NVho/TsK4hEeSm8I/AAAAAAAAAJ4/cJEdvgkxXa8/s1600/turtle+dove.jpg" /></a></div><div style="text-align: justify;">Turturica: din cauza reputatiei lor de a lua doar un partener caruia ii sunt credinciosi pe viata, turturica este simbolul crestin al fidelitatii. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-tOpFNE4hj3k/TsK4nUZrIbI/AAAAAAAAAKA/9C1aTr2673w/s1600/rose.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-om8n2bnVmDc/TsLWfduB5mI/AAAAAAAAAOo/f2RlS95trsE/s1600/rose.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-om8n2bnVmDc/TsLWfduB5mI/AAAAAAAAAOo/f2RlS95trsE/s1600/rose.jpg" /></a></div>Trandafirul: Credinta sfanta, Maica Domnului, martiriul, secretul penitentei. Cinci trandafiri impreuna simbolizeaza cele cinci rani ale Lui Hristos.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-L2YPF_UU9Zc/TsK4yIaQREI/AAAAAAAAAKI/XIspVvB1m6Q/s1600/trifoi.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-L2YPF_UU9Zc/TsK4yIaQREI/AAAAAAAAAKI/XIspVvB1m6Q/s1600/trifoi.jpg" /></a></div><div style="text-align: justify;">Trifoi: un trifoi stilizat a folosit Sf. Patrick cand a evanghelizat Irlanda. Trifoiul este si simbolul Sfintei treimi.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-qLCvFyIF2-s/TsK43TdwDXI/AAAAAAAAAKQ/_Llbg9N5NXI/s1600/trifoi4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-qLCvFyIF2-s/TsK43TdwDXI/AAAAAAAAAKQ/_Llbg9N5NXI/s1600/trifoi4.jpg" /></a></div><div style="text-align: justify;">Trifoi cu patru foi (Quatrefoil): omniprezent in arhitectura gotica, simbolul celor patru evanghelisti: omul cu aripi Matei, leul Marcu, taurul Luca si vulturul Ioan – cele patru fiare din Ezechiel si Apocalipsa. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-nWGwu2WG0bI/TsK5GbTgCII/AAAAAAAAAKg/nie3q-uXQhw/s1600/cuie.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-nWGwu2WG0bI/TsK5GbTgCII/AAAAAAAAAKg/nie3q-uXQhw/s1600/cuie.jpg" /></a></div>Cele 3 cuie simbolizeaza Rastignirea. Trei deoarece doua au fost folosite pentru a asigura mainile lui Hristos, şi un al treilea a fost folosit pentru a-I asigura picioarele. Cele 3 cuie sunt deseori combinate cu alte simboluri, cum sunt in sigiliul iezuit – literele IHS cu trei cuie dedesubt, toate surmontate de o cruce. (Iesus Hominum Salvator). Triclavianism ul care a fost una dintre credintele atribuite Albignezilor - Catarii din Evul Mediu - si Valdenzilor a sustinut ca Hristos a fost rastignit cu 3 cuie si ca un soldat roman L-a impuns cu o sulita in partea stanga. Varful sulitei exista astazi, si este cunoscut sub numele de Lancea Destinului iar detinatorul ei are puterea de a stapani Moartea. Lancea a avut mai multi detinatori, de la Constantin cel Mare, Teodosius, Longinius la Francisc I al Austriei si Adolf Hitler. In prezent este expusa la muzeul din Viena, dupa ce americanii au returnat-o Austriei dupa incheierea razboiului. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-h07BoPyL4JU/TsLWq1lpGsI/AAAAAAAAAOw/O5_3n9VcNkE/s1600/keys.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-h07BoPyL4JU/TsLWq1lpGsI/AAAAAAAAAOw/O5_3n9VcNkE/s1600/keys.jpg" /></a></div>Cheile in X: Simbol al Sfantului Petru, al autoritatii papale si al puterii Biserici de a lega si dezlega. Matei 16:19 si Isaia 22. Simbolizeaza capacitatea lui Petru de a lua masuri cu caracter obligatoriu. <i>Iată el [Petru] a primit cheile imparatiei cerurilor, puterea de a lega și dezlega, de a se ingriji de intreaga Biserica si toată conducerea sa îi este dată lui [cura ei totius et Ecclesiae Principatus committitur (Epist., lib. V, ep. xx, in P.L., LXXVII, 745)]<sup class="reference" id="cite_ref-1"><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_%C3%AEmp%C4%83r%C4%83%C8%9Biei#cite_note-1"></a></sup>.</i></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-qKw2Ya6Ir24/TsLW0lgZi3I/AAAAAAAAAO4/3K2b6IfFYeg/s1600/chi_rho.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-qKw2Ya6Ir24/TsLW0lgZi3I/AAAAAAAAAO4/3K2b6IfFYeg/s1600/chi_rho.jpg" /></a></div><span id="goog_1042238241"></span><span id="goog_1042238242"></span>"Chi-Rho" sau "sigla": literele "X" şi "P", care reprezinta primele litere ale numelui "Hristos", au fost puse in cele din urma, impreuna pentru a forma acest simbol ("Chi" este pronunţat "Kie" ). Acesta este forma de cruce pe care Constantin a vazut in viziunea sa, impreuna cu cuvintele greceşti, TOUTO NIKA, care sunt prestate in latina ca "In hoc Signo vinces", şi care inseamna "in acest semn vei invinge”.<br />
<br />
<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;">Alpha-Omega: Alpha, prima litera a alfabetului grec, şi Omega, ultima litera a alfabetului grec, a devenit un simbol atribuit lui Hristos Dumnezeu. Inceputul si sfarsitul.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-p7tcRM087TU/TsLW7vn2hwI/AAAAAAAAAPA/NbXyVvBOfB4/s1600/tau.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-p7tcRM087TU/TsLW7vn2hwI/AAAAAAAAAPA/NbXyVvBOfB4/s1600/tau.jpg" /></a></div>"Crux commissa" sau "Thau" sau "tau": cruce in forma de T este menţionata in Vechiul Testament şi este vazuta ca o prefigurare a Crucii lui Hristos. Ezechiel 9:4. Tau este de fapt crucea care a fost folosita pentru rastigniri la acea vreme. I-a fost insa adaugata o extensie verticala pe care a fost prinsa o placa cu inscriptia INRI; Isus din Nazaret Regele Iudeilor. Asa insa a parut a fi Crux immissa. Sfantul Francisc de Assisi intemeietorul ordinului Franciscan are ca simbol Tau. Este frecvent folosita drept cruce a profeţiei, sau cruce vechi-testamentara, fiindca reprezinta semnul pe care, conform tradiţiei, l-au facut israeliţii cu sangele mielului jertfit pe stalpii din Egipt in noaptea dinaintea trecerii miraculoase a marii. Crucea de forma literei T este frecvent reprezentata in chip de stalp pe care a ridicat Moise şarpele de arama in pustia Egiptului.<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-yeXYz_OUrM8/TsLDYJanUqI/AAAAAAAAALI/I0_p9_UWkwY/s1600/crucea+latina.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-yeXYz_OUrM8/TsLDYJanUqI/AAAAAAAAALI/I0_p9_UWkwY/s1600/crucea+latina.jpg" /></a></div>“Crux immissa” sau “Crucea Latina”: cea mai comuna forma a Crucii. Se crede ca este forma de cruce pe care a murit Isus. Fiind cea mai raspandita, evoca sacrificiul suprem pe care l-a facut Iisus Hristos pentru a rascumpara pacatele omenirii. Crucea este goala pentru a ne aminti de momentul Invierii şi de speranţa in viaţa veşnica.<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-OCDi_NAMi_0/TsLD07NAH3I/AAAAAAAAALQ/DDINGYzim5M/s1600/cruce+bizantina.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-PviO46BLZLA/TsLXJLxCTAI/AAAAAAAAAPI/pJQHBCq8rkI/s1600/cruce+bizantina.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-PviO46BLZLA/TsLXJLxCTAI/AAAAAAAAAPI/pJQHBCq8rkI/s1600/cruce+bizantina.jpg" /></a></div><br />
Crucea Bizantina: folosita in special de Biserica Catolica de Est şi de Bisericile Ortodoxe Rasaritene. Bara de sus reprezinta inscripţia INRI, iar a doua bara in partea de jos este suportul picioarelor Lui. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-dDHD0j3HW4s/TsLXQ2RuXxI/AAAAAAAAAPQ/sIEINnbkDpY/s1600/Crucea+slavona.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-dDHD0j3HW4s/TsLXQ2RuXxI/AAAAAAAAAPQ/sIEINnbkDpY/s1600/Crucea+slavona.jpg" /></a></div>Crucea slavona; folosita ca simbol in special de Biserica Catolica de Est si de Biserica Ortodoxa Rusa, este o Cruce Bizantina cu bara din partea de jos pentru suportul picioarelor in diagonala. Aceasta panta se spune ca simbolizeaza cateva lucruri:</div><div style="text-align: justify;">- S-a miscat atunci cand Isus s-a sbatut din cauza suferintelor fizice severe; partea de jos reprezinta “in jos” soarta pacatosilor, in timp ce partea cealalta ridicarea la cer.</div><div style="text-align: justify;">- Asemanarea cu forma “X” a crucii Sf. Andrei, aduce in atentie si intareste cuvantul si autoritatea lui Andrei in Biserica, primul dintre apostoli care a venit sa propovaduiasca crestinismul primit de la insusi Hristos.</div><div style="text-align: justify;">Bara superioara reprezinta forma abreviata a inscripţiei “INRI” care a fost aşezata deasupra capului lui Iisus Hristos din ordinul lui Pilat.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-plW-ncVdP4Y/TsLXcva-07I/AAAAAAAAAPY/AcnLfySkHvs/s1600/greekcrs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-plW-ncVdP4Y/TsLXcva-07I/AAAAAAAAAPY/AcnLfySkHvs/s1600/greekcrs.jpg" /></a></div>Crucea greceasca: o foarte comuna reprezentare a Crucii. Aceasta, impreuna cu Thau au fost foarte populare deoarece au putut fi ascunse la vedere cu usurinta de crestinii persecutati si prigoniti la inceputuri.<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-50yi05ZNdGI/TsLEHfLjecI/AAAAAAAAALg/cAEqiloIED0/s1600/greekcrs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a></div></div><div style="text-align: justify;"><br />
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-XW3lUcDflt0/TsLXpNnhb_I/AAAAAAAAAPg/KHJRwot-K6M/s1600/Crucea+jerusalem.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-XW3lUcDflt0/TsLXpNnhb_I/AAAAAAAAAPg/KHJRwot-K6M/s1600/Crucea+jerusalem.jpg" /></a>Crucea Ierusalimului: numita si crucea cruciatilor, este alcatuita din cinci cruci grecesti care se spune ca simbolizeaza cele cinci rani ale lui Hristos sau cele patru evanghelii si cele patru colturi ale pamantului –rasarit, apus, miazazi si miazanoapte– cele patru cruci mai mici si insusi Hristos crucea mare. Simbolul a fost unul comun, utilizat mai ales in timpul razboaielor impotriva agresiunii islamice. O alta versiune in dreapta.<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-INgRLQ4kKZE/TsLXxx-FQaI/AAAAAAAAAPo/xRVdBkAhp5Q/s1600/220px-Maltese_cross.svg.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-INgRLQ4kKZE/TsLXxx-FQaI/AAAAAAAAAPo/xRVdBkAhp5Q/s1600/220px-Maltese_cross.svg.jpg" /></a></div>Crucea malteza: simbolul Cavalerilor Sfantului Ioan, cunoscut si ca Ospitalierii Sfantului Ioan de la Ierusalim sau mai simplu Cavalerii de Malta; despre aceasta cruce cu opt puncte se spune ca simbolizeaza cele opt fericiri sau regenerarea. Unii susţin ca ar reprezenta cele opt virtuţi. Crucea apare pe blazonul Cavalerilor Ioaniţi, aceiaşi care au fost alungaţi de turci din Insula Rodos şi s-au refugiat in Insula Malta. Malta este insula pe care a naufragiat corabia Sfantului Pavel. Se spune despre Crucea Malteza ca este un simbol dintr-un simbol, format din Isus Hristos Dumnezeu, Fiul Mantuitor. “Iessou Christos Theou Huitos Soter” care formeaza acrosticul pentru cuvantul peste. Atunci cand aceste litere ICQUS (Iota, chi, Theta, Upsilon, Sigma) sunt asezate una peste alta iar ‘terminatiile’ lor inchise, formeaza o cruce malteza.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-ZmRVuYx5dn4/TsLEc2WquII/AAAAAAAAAL4/JjOJNYhT6ec/s1600/crucea+botezatorului.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-ZmRVuYx5dn4/TsLEc2WquII/AAAAAAAAAL4/JjOJNYhT6ec/s1600/crucea+botezatorului.jpg" /></a></div>Crucea Botezatorului: aceasta cruce greaca este suprapusa peste litera din alfabetul grecesc “chi”, care este şi prima litera a numelui lui Hristos (Christos). Ea formeaza o cruce cu opt braţe. Cum numarul opt este simbolul renaşterii sau al regenerarii, aceasta cruce este frecvent utilizata drept cruce a botezului.<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-ZkfbJUl_l5I/TsLE_OL7zQI/AAAAAAAAAMA/sbKwTuUeYec/s1600/crucea+patimilor.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-ZkfbJUl_l5I/TsLE_OL7zQI/AAAAAAAAAMA/sbKwTuUeYec/s1600/crucea+patimilor.jpg" /></a></div><br />
Crucea Patimilor sau Crucea Golgota. Cele trei trepte pe care este aşezata crucea latina simbolizeaza patimile lui Iisus Hristos pe drumul Golgotei sau, mai ales, cele trei virtuţi creştine, care sunt credinţa, speranţa şi iubirea.<br />
<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-wkFsBtU3sgc/TsLFH9-gNFI/AAAAAAAAAMI/gsZH-OmU5sM/s1600/Untitled.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-wkFsBtU3sgc/TsLFH9-gNFI/AAAAAAAAAMI/gsZH-OmU5sM/s1600/Untitled.jpg" /></a></div>Cele patru trepte care formeaza stantul crucii ii reprezinta pe Matei, Marcu, Luca si Ioan. Cei patru evanghelisti, temeliile pe care sta crucea lui Hristos.<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-DWsqv02AjcU/TsLYN6Vh3gI/AAAAAAAAAPw/ZS0DhidrQH4/s1600/andrew+cross.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-DWsqv02AjcU/TsLYN6Vh3gI/AAAAAAAAAPw/ZS0DhidrQH4/s1600/andrew+cross.jpg" /></a>Crucea Sfantului Andrei. Potrivit tradiţiei, Sfantul Andrei a simţit ca este nedemn sa fie rastignit la fel ca Domnul Dumnezeul sau, astfel incat el a implorat sa i se faca o cruce de forma diferita. Crucea Sfantului Andrei este un simbol al umilinţei, al patimirii şi al martiriului, ca si crucea Sfantului Petru care este rasturnata.</div></div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-z3qLgKDCODM/TsLYaypRnLI/AAAAAAAAAP4/YUjrI5wzeK8/s1600/celtic-cross.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/-z3qLgKDCODM/TsLYaypRnLI/AAAAAAAAAP4/YUjrI5wzeK8/s1600/celtic-cross.jpg" /></a></div>Crucea celtica, irlandeza. Unul din cele mai vechi simboluri folosite ale crucii. Aceasta cruce era si este folosita de celţii creştinaţi din Marea Britanie şi din Irlanda. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-bscpc9AOZe0/TsLFgTC8fJI/AAAAAAAAAMg/NilkFmOJGt0/s1600/Saint_Peters_cross.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-S2CJfICuQyk/TsLYghg7cFI/AAAAAAAAAQA/zE4DLmZT3uE/s1600/Saint_Peters_cross.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-S2CJfICuQyk/TsLYghg7cFI/AAAAAAAAAQA/zE4DLmZT3uE/s1600/Saint_Peters_cross.jpg" /></a></div>Crucea Sfantului Petru. ” Hristos a venit jos pe pamant din ceruri, a fost rastignit pe pamant cu crucea stand dreapta, si acum el m-a chemat pe mine, de pe pamant in ceruri. De aceea, crucea mea trebuie sa fie o cruce inversata, ca pasii mei sa se indrepte spre ceruri. Eu nu sunt demn sa fiu rastignit la fel ca Domnul meu".</div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-iM1AXryiA0s/TsLFoTRaaeI/AAAAAAAAAMo/y1RFIrGY10A/s1600/papal+cross.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a></div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-IODl8r7iA0M/TsLYr1zdn0I/AAAAAAAAAQI/h7N7rn73uKI/s1600/papal+cross.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-IODl8r7iA0M/TsLYr1zdn0I/AAAAAAAAAQI/h7N7rn73uKI/s1600/papal+cross.jpg" /></a></div>Crucea papala. Aceasta cruce este emblema oficiala a papalitaţii. Ea nu poate fi folosita decat de Papa insuşi. Se spune ca cele trei bare orizontale ar reprezenta cele trei raspantii de pe Golgota. Mult mai probabil, ele simbolizeaza cele trei direcţii ale autoritaţii papale : Biserica, pamantul şi cerul. </div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-gLGZdi7nrjY/TsLFwVfFPfI/AAAAAAAAAMw/3jT7QUQbdco/s1600/crucea+lorena.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-zTjCNshFxHw/TsLYzHw4N_I/AAAAAAAAAQQ/vNjAhqGyTt8/s1600/crucea+lorena.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-zTjCNshFxHw/TsLYzHw4N_I/AAAAAAAAAQQ/vNjAhqGyTt8/s1600/crucea+lorena.jpg" /></a></div><br />
<br />
Crucea de Lorena. Este folosita de arhiepiscopi si patriarhi. </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-uaeDmQizTTQ/TsLZJJfRswI/AAAAAAAAAQY/9Elp4_7teX8/s1600/pentagram2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-uaeDmQizTTQ/TsLZJJfRswI/AAAAAAAAAQY/9Elp4_7teX8/s1600/pentagram2.jpg" /></a></div>Pentagrama: Steaua de la Bethleem, cele cinci rani ale lui Hristos, drumul lui Venus pe firmament si inca 5 miliarde de interpretari. In esenta, pentagrama este un simbol religios pagan. In zilele noastre, termenul „pagan” a devenit aproape sinonim cu divinizarea diavolului – o eroare grava. Cuvantul provine, de fapt, din latinescul paganus, care inseamna locuitor al zonelor rurale. „Paganii” erau, de fapt, taranii needucati, care practicau vechea religie intalnita la tara: a venerarii naturii. Atat de mare era teama Bisericii de cei care locuiau in villes (fr. – oras; casa de la tara), incat banalul termen „satean” - vilain – a ajuns sa defineasca un suflet pacatos. Pentagrama este un simbol precrestin asociat cu venerarea naturii. Anticii considerau ca lumea are doua componente – cea masculina si cea feminina. Zeii si zeitele lor colaborau pentru a mentine echilibrul de forte. Yin si Yang. Cand masculinul si femininul se aflau in echilibru, in lume domnea armonia; dezechilibrul lor ducea la haos. Pentagrama este reprezentativa pentru componenta feminina a tuturor lucrurilor – un concept pe care istoricii religiei il numesc „femininul sacru” sau „Zeita”. In sensul sau de baza, pentagrama o simbolizeaza pe Venus, zeita iubirii sexuale si a frumusetii.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-nRTW4854-R4/TsLGF0XQpnI/AAAAAAAAANA/NY_S6VMOTOc/s1600/torch.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a></div><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-CUqDGxwRSVM/TsLZQF_IH4I/AAAAAAAAAQg/y91iH8Ryi4c/s1600/torch.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-CUqDGxwRSVM/TsLZQF_IH4I/AAAAAAAAAQg/y91iH8Ryi4c/s1600/torch.jpg" /></a></div>Torta Adevarului: Simbolul ordinului Dominican cunoscut si ca Ordinul Predicatorilor. Culorile folosite in ritualurile lor sunt alb si negru. (stiu ca alb&negru nu sunt realmente culori, dar asa se spune)</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-0H5aMNRCL3o/TsLZYC3s1KI/AAAAAAAAAQo/5mnNOfxwZgw/s1600/crucea+triumfului.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-0H5aMNRCL3o/TsLZYC3s1KI/AAAAAAAAAQo/5mnNOfxwZgw/s1600/crucea+triumfului.jpg" /></a></div>Crucea triumfului Imparaţiei lui Iisus Hristos pe pamant. Aceasta cruce simbolizeaza triumful şi venirea Imparaţiei lui Iisus Hristos. Este frecvent intalnita in arta religioasa creştina, fiind reprezentata in varful sceptrului purtat de Iisus Hristos care domneşte cu slava peste Imparaţia Sa.</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
Numerele<br />
<br />
</div><div style="text-align: justify;">1 Unicitatea lui Dumnezeu Nedivizate</div><div style="text-align: justify;">2 cele doua naturi ale lui Hristos, atat Divin şi a materialului</div><div style="text-align: justify;">3 Trei Persoane ale Preasfintei Treimi, trei magi şi darurile lor</div><div style="text-align: justify;">4 evanghelişti şi Evanghelii lor; elemente, umorile şi lumea materiala, Nord, Sud, Est şi Vest, cele patru anotimpuri</div><div style="text-align: justify;">5 cinci rani; simţurile</div><div style="text-align: justify;">6 zile ale creaţiei, crearea cazut; imperfecţiune</div><div style="text-align: justify;">7 legamant, juramant, perfecţiune, ziua in care Dumnezeu Sa odihnit (Sabatul fiind semn al legamantului cu Adam); şapte culori curcubeu (un semn al legamantului facut cu Noe), cele şapte sacramente (semnul Legamantul facut cu Biserica ), Cadouri de Duhul Sfant, virtuţile şi viciile</div><div style="text-align: justify;">8 lumea vizibila, realizate in şapte zile, cu regatul invizibil al urmatorul text harului; regenerare</div><div style="text-align: justify;">9 imperfecţiunea omului, coruri de ingeri</div><div style="text-align: justify;">10 porunci, plagile din Egipt</div><div style="text-align: justify;">12 triburi ale lui Israel; Apostoli; semne ale zodiacului; ora din zi şi orele de noapte; penetrare a materiei cu spiritul (3 X 4)</div><div style="text-align: justify;">13 tradarea; Iuda</div><div style="text-align: justify;">33 numarul de ani din viaţa omului in care s-a intrupat Iisus</div><div style="text-align: justify;">40 de testare şi de proces; ani de la Potop, de ani de ratacire in pustie, in Exod, zilele a stat Moise pe Mt. Sinai; de zile a stat Hristos in deşert</div><div style="text-align: justify;">666 numarul fiarei. (De asemenea, 616 in unele manuscrise mai tarziu, un numar respins de catre Sf. Irenaeas ca o eroare a scribilor).</div><div style="text-align: justify;">1000 mileniu - Varsta Biserica</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-17125225145084939282011-11-10T01:49:00.000+02:002011-11-10T01:49:08.113+02:00O lucrare a celebrului Lucas Cranach, renascentistul care "a stat" pe langa Durer.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-VxMOgCbVoDg/TrsQBM_m8-I/AAAAAAAAAHw/A7hEVcwApE0/s1600/lucas+cranach+-+law_and_grace_woodcut1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="462" src="http://2.bp.blogspot.com/-VxMOgCbVoDg/TrsQBM_m8-I/AAAAAAAAAHw/A7hEVcwApE0/s640/lucas+cranach+-+law_and_grace_woodcut1.jpg" width="640" /></a></div><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Iar mai jos o mica explicatie.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-hmnbrZH0lS8/TrsQh8SL9DI/AAAAAAAAAH4/-5ykLEaNbGg/s1600/lucas+cranach_law_and_grace_woodcutkey1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="463" src="http://1.bp.blogspot.com/-hmnbrZH0lS8/TrsQh8SL9DI/AAAAAAAAAH4/-5ykLEaNbGg/s640/lucas+cranach_law_and_grace_woodcutkey1.jpg" width="640" /></a></div><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:TrackMoves/> <w:TrackFormatting/> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:DoNotPromoteQF/> <w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther> <w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> <w:SplitPgBreakAndParaMark/> <w:DontVertAlignCellWithSp/> <w:DontBreakConstrainedForcedTables/> <w:DontVertAlignInTxbx/> <w:Word11KerningPairs/> <w:CachedColBalance/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> <m:mathPr> <m:mathFont m:val="Cambria Math"/> <m:brkBin m:val="before"/> <m:brkBinSub m:val="--"/> <m:smallFrac m:val="off"/> <m:dispDef/> <m:lMargin m:val="0"/> <m:rMargin m:val="0"/> <m:defJc m:val="centerGroup"/> <m:wrapIndent m:val="1440"/> <m:intLim m:val="subSup"/> <m:naryLim m:val="undOvr"/> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267"> <w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
</style> <![endif]--> <div class="MsoNormal">1. Adam şi Eva, mâncând din fructul interzis. Atenţie la şarpele înfăşurat în jurul copacului.</div><div class="MsoNormal">2. Moartea şi diavolul, conduc oameni spre iad cu frica de moarte şi condamnarea legii.</div><div class="MsoNormal">3. Tipul ăla esti tu, aruncat în iad din cauza păcatului tău.</div><div class="MsoNormal">4. Aici este venirea lui Hristos intru judecata. Observati floarea (Evanghelia) care iese din gura Lui pentru cei de pe dreapta Sa, în timp ce sabia (legea) iese din gura Lui pentru cei de la stâng.</div><div class="MsoNormal">5. Moise, legiuitorul, care deţine cele Zece Porunci. Poruncile sunt verdictul de vinovatie si condamnare.</div><div class="MsoNormal">6. Iadul, distrugerea disperata a celor care mor departe de sângele lui Isus.</div><div class="MsoNormal">7. Asta esti tu din nou, aratand mult mai fericit de pe partea Evanghelica a gravurii.</div><div class="MsoNormal">8. Ioan Botezătorul predica pentru tine, "Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii" (Ioan 1:29), şi aratand spre Isus, murind pe cruce pentru tine.</div><div class="MsoNormal">9. Iată o imagine a lui Moise din nou, de această dată cu cortul. Există in fata cortului o cruce cu şarpele de aramă la care oamenii privesc şi sunt salvati (vezi Ioan 3:14-15; Numeri 21:7-9). Cred că este vorba de mana cerească împrăştiata pe pamant.</div><div class="MsoNormal">10. Iată îngerul care le predica ciobanilor şi anunţă naşterea Domnului nostru Isus.</div><div class="MsoNormal">11. Pruncului Isus, coborând din cer in pantecul Mariei. Isus is aduce crucea cu El!</div><div class="MsoNormal">12. Maria, binecuvântată de Domnul, insarcinata cu Isus prin Duhul Sfânt.</div><div class="MsoNormal">13. Isus pe cruce, care îndeplineşte mânia lui Dumnezeu pentru toati păcătoşii. Mielul din faţa indică faptul că aceasta este o jertfă, de fapt, sacrificiul ispăşitor. Carpa Domnului este suflata de vânt, si indică faptul că Duhul Sfânt aduce predica lui Hristos pentru noi.</div><div class="MsoNormal">14. Isus, înviat din morţi, predica pace pentru tine, şi calca moartea şi pe diavol sub picioarele Lui (Evrei 2:14; Psalmul 110:1, etc)</div><div class="MsoNormal">15. Suliţa cu care diavolul ne-a condus inspre iad a fost luata si folosite împotriva lui.</div><div class="MsoNormal">16. Duhul Sfânt aduce sângele ispăşitor al lui Isus pentru tine, în predicarea Evangheliei, în Botez şi la Cina Domnului. Aici, în Evanghelie, avem viaţă şi mântuirea.</div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal">P.S. Interpretarea nu este a mea, am tradus-o ca atare. </div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-83622211587428384942011-11-07T22:05:00.000+02:002011-12-07T02:38:41.638+02:00Cateva ganduri.<div style="text-align: justify;"> Regionalizarea care devenise un subiect de intensa dezbatere iar reactiile contra curgeau ca la robinet, a avut cred efectul de stadion. Acela cand publicul tine cu echipa dezavantajata de arbitrii. Sigur, la centru argumente au existat pro si contra, dar oricat de eclectic as fi n-am considerat ca este de ajuns ceea ce aveam de pus in balanta si atunci am inceput sa ma uit inapoi, inspre trecut. Pierdut in negura timpurilor se afla secretul care ne-a adus la momentul actual, la ceea ce suntem acum. Petre Tutea a definit omul ca fiind un animal rational, perfectibil. Reala afirmatia, mai ales daca este privita din punctul in care crestinismul incepe sa existe ca dogma. Nu exista spirite bune sau rele prin propria natura, ci doar aceleasi spirite se imbunatatesc si trec dintr-un nivel inferior in altul superior; asa cum exista oameni pentru care trecerea la un nivel superior mental reprezinta un nou punct atins pe scara evolutiva, la fel lucrurile cu care ne inconjuram, mentalitatile si constiintele noastre sunt supuse aceleiasi legi a progresului si perfectibilitatii. De la vechile metode de stapanire din care faceau parte de exemplu si monarhiile absolute unde omul era abuzat, vandut, ocupat si tratat ca un obiect, s-a ajuns la contestata “nouvus ordo seclorum” unde fiecare om poate participa la procesul de guvernare intr-un mod absolut democratic, isi poate exprima liber opiniile vis-à-vis de cei pe care i-a mandatat sa-l reprezinte si isi poate exercita un drept sau NU. Ordo ad chao este un concept vechi, dar totusi de mare actualitate si care isi gaseste aplicabilitatea in vietile noastre acum, in secolul 21. Conspirationistii ar spune ca diferitele forme de guvernamant care s-au consumat sau se mai desfasoara inca au fost metode de experimentare a aplicabilitatii conceptelor moderne si incercarea de a gasi fisuri in nu mai putin contestata SUA si a sistemelor pe care aceasta este construita si functioneaza. Daca ar fi sa le dau crezare, ar insemna sa spun ca unul dintre experimentele nefericite care a esuat lamentabil a fost comunismul cu al lui sistem de indobitocire si minimizare la maxim constiintei ( s-a spus ca toti sunt si pot fi egali, ceea ce este total fals. Nici in fata Creatiei nu suntem egali, asa cum incearca sa sugereze intr-un mod agresiv unele culte religioase, dar asta e un alt subiect. Probabil ca Memento Mori este conceptul de egalitate la care fac aluzie acele religii, dar intra in contradictie cu propria lor doctrina. Renasterea isi are originile in laboratoarele inchizitiei, iar in prezent Biserica romano-catolica este un imperiu cu peste patru miliarde de suflete. Nu pot sa nu remarc unde si-a dus catolicismul adeptii, pe ce culmi de civilizatie si progres. La nivel stradal si statal, comparam ce e “la ei” cu ce e “la noi”, pe cei de la apus, cu noi cei de la rasarit. Din punct de vedere teologal se face comparatie intre catolicism si ortodoxism. Nu inseamna ca vreau sa aduc vreo critica sau vreo lauda vreunuia dintre cele doua ulte definitorii pentru crestinismul modern, sunt prea mic si neinsemnat ca sa fac asta, dar pot sa observ ca poporul de la rasarit de rit ortodox ne-a adus numai necazuri in cei 45 de ani de ocupatie, ca BOR umbla avida dupa putere (am remarcat cum peste noapte apar pe bulevarde sau in parcuri baraci cu cruci si sunt considerate temple inchinate Lui Hristos), Elada care este predominant ortodoxa trece prin furcile caudine (Greaca sunt non leguntur) in actualul context economic. Ortodoxismul in esenta este o religie frumoasa, o religie a bucuriei dar din pacate sutanistii sunt cei care o strica, tocmai datorita lejeritatii si conceptelor mai putin rigide care o caracterizeaza. N-am auzit prin diocezele catolice de pedofili, batausi, mincinosi, hoti, etc. Asta nu inseamna ca BOR sau ortodoxismul in general nu are in componenta niste Oameni absolut remarcabili. Sunt anonimii nepictati pe biserici, pe umarii carora se sprijina intreaga dogma rasariteana.</div><div style="text-align: justify;"> In preajma evenimentelor relativ importante, acelea care au precedat un moment de cotitura in existenta neamului, s-a batut toba pe spaimele romanilor: din diferite sondaje facute pe plaja, pe strada sau prin diferite mijloace de sondare a opiniei, s-a spus ca temerile cele mai mari sunt legate de venirea unui cutremur major, de boli, lipsuri, de sfarsitul lumii, etc. Nimic anormal. Imi amintesc ca a si existat un mesia al fizicii pamantului, care garanta prin anii 2000 ca va fi un cutremur asa de mare in Romania incat daca nu plecam din tara murim cu totii. Ulterior au inceput cu boala vacii nebune, gripa porcina, aviara, si tot asa. Acum au continuat cu sfarsitul lumii. Mai nou, se aduce in discutie din ce in ce mai des pe canalele mass-media posibilitatea subsecventa de rezolvare a crizei mondiale printr-o conflagratie. Sigur, putem judeca istoria prin analogie, dar trebuie sa avem in vedere ca este scrisa de invingatori. Se spune insa ca se repeta si se sugereaza ca actualul context geo-politic seamana cu cel interbelic. Nu mi se pare ca ar fi asa, dar “isteria” bazata pe o idee falsa este mai daunatoare decat cea care isi are originile intr-un fapt real. E adevarat insa ca ce se intampla acum cu prigoana tiganilor seamana putin cu cea din anii ’40. Franta si Italia nu reusesc sa-i integreze si nici nu vor reusi pana nu vor intelege cum functioneaza tiganii. Cand mergi cu un caine la dresaj, metoda aplicata pentru a determina animalul sa execute diferite comenzi sau sa aiba un anumit comportament difera de la o rasa la alta. Spre exemplu, intr-un fel se dreaseaza Beagle, in alt fel PitBull si cu totul diferit Ciobanescul German (cainele lup) care este ‘multirol’. Tiganii sunt nomazi, si oricat s-ar stradui autoritatile europene sa-i trimita inapoi nu vor reusi. Daca au apucat sa plece dintr-un loc si sa se stabileasca in altul, pot sa le dea ei si cate 1000 de euro de caciula si sa-i trimita in Romania. Cu urmatorul autobuz pleaca din nou. </div><div style="text-align: justify;"> Prin anii ’80 s-a inceput market’area lui Nostradamus. Personal nu-l consider un ‘vizionar’ precis mai ales datorita ambiguitatii si interpretabilitatii cu care si-a scris minunatele catrene. Plus ca sunt altii care pot fi considerati realmente vizionari dar nu au beneficiat de strategia de vanzari pe care a avut-o Michel de Nostradame. Ca produs de marketing insa, a fost atat de bine vandut incat a devenit referinta in aprecierea evenimentelor ce urmeaza a se desfasura intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat; credibilitatea generala este datorata faptului ca a fost vandut cum a fost. A enuntat de exemplu urmatoarea rasa dominanta: rasa galbena. Sigur, chinezii sunt superiori pe medie, dar de Champions League unde joaca SUA, Anglia, Germania, Norvegia sau Rusia nici macar nu se apropie. Fac o paranteza si-mi amintesc de sfarsitul anilor ’90, cand echipa de rugby a Romaniei s-a calificat in nu stiu ce eveniment sa joace cu Australia dupa ce a invins Argentina. Ziarele de a doua zi titrau cu litere de tipar: “stejarii din Carpati facuti rumegus de buldozerele australiene”. Partida se incheiase cu 92 la 8 parca. Tare mi-e ca exact asa se va intampla si cu China; daca SUA stranuta, ajunge in epoca preindustriala. Nu pot sa nu amintesc si de fenomenalul succes al Americii de la inceputul anilor ’90 a incheiat rezboiul rece cu o victorie absoluta faca macar sa scoata pistolul din teaca. Mai rasuna inca voci care amintesc despre decembrie ’89, dar nu spune nimeni nimic de contextul geo-politic al momentului. In jurul nostru se infaptuise deja o revolutie de catifea, URSS se destrama, zidul de la Berlin statea sa cada iar nou ne-am trezit ca facem revolutie si schimbam regimul comunist de capul nostru. De atunci insa si pana acum, trecand printr-o obositoare si epuizanta tranzitie, electoratul a devenit saturat. </div><div style="text-align: justify;"> Referendumul privind regionalizarea a fost edificator; la vot merg cei neinformati. Cei informati sunt saturati, le este lehamite si nu voteaza. Asa cum in mod eronat se sugereaza ca dreptul la vot este unul castigat si trebuie exercitat, eu cred ca e invers. Politrucii vechiului regim obligau populatia sa voteze sub diverse constrangeri; imi amintesc ca Ceausescu iesea secretar general cu 98%. Eu spun ca mi-am castigat dreptul sa nu votez. Modalitatea de abordare a electoratului insa este absolut injositoare. Exista multe zone unde ziarele nu ajung, televiziuni nu exista iar de internet nu s-a auzit, oamenii se bucura la doua felii de salam. Este categoria cealalta de electori care merge la urne, si din pacate pentru noi ceilalti rezultanta este ca suntem condusi cu totii de o clasa politica care si-a platit locurile pentru a-si servi propriile interese, unele mai mult altele mai putin meschine. </div><div style="text-align: justify;">Actualul sistem se prabuseste. Asa cum in urma cu 21 de ani comunismul a incetat oficial activitatea la nivelul Europei, acum actualul sistem comunisto-democratic se prabuseste pe zi ce trece. Oricat s-ar stradui cei cu functii in aparatul de stat, nu se pot impotrivi legii progresului si evolutiei care in zilele noastre are un ritm accelerat. Daca trebuie facuta regionalizare, se va face cu sau fara voia lor. Daca trebuie schimbat un sistem, el va fi inlocuit. Dictonul divide et impera este mai vechi decat cei care incearca acum cu ultimele forte sa mai salveze ceva. Problema este: ce punem in loc? </div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-43329070972602010342011-10-11T23:38:00.001+03:002011-10-11T23:41:26.456+03:00<a href="http://www.john-dee.org/Tertius.pdf">http://www.john-dee.org/Tertius.pdf</a>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-20395690519711476742011-10-11T23:37:00.000+03:002011-10-11T23:37:33.509+03:00Washington DC<!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:TrackMoves/> <w:TrackFormatting/> <w:PunctuationKerning/> <w:ValidateAgainstSchemas/> <w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:DoNotPromoteQF/> <w:LidThemeOther>EN-US</w:LidThemeOther> <w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> <w:DontGrowAutofit/> <w:SplitPgBreakAndParaMark/> <w:DontVertAlignCellWithSp/> <w:DontBreakConstrainedForcedTables/> <w:DontVertAlignInTxbx/> <w:Word11KerningPairs/> <w:CachedColBalance/> </w:Compatibility> <m:mathPr> <m:mathFont m:val="Cambria Math"/> <m:brkBin m:val="before"/> <m:brkBinSub m:val="--"/> <m:smallFrac m:val="off"/> <m:dispDef/> <m:lMargin m:val="0"/> <m:rMargin m:val="0"/> <m:defJc m:val="centerGroup"/> <m:wrapIndent m:val="1440"/> <m:intLim m:val="subSup"/> <m:naryLim m:val="undOvr"/> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="true"
DefSemiHidden="true" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="267"> <w:LsdException Locked="false" Priority="0" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Normal"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="heading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 7"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 8"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="toc 9"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="35" QFormat="true" Name="caption"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="10" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" Name="Default Paragraph Font"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="11" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtitle"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="22" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Strong"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="20" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="59" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Table Grid"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Placeholder Text"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="No Spacing"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" UnhideWhenUsed="false" Name="Revision"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="34" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="List Paragraph"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="29" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="30" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Quote"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 1"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 2"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 3"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 4"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 5"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="60" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="61" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="62" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Light Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="63" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="64" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="65" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="66" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium List 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="67" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="68" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="69" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="70" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Dark List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="71" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Shading Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="72" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful List Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="73" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" Name="Colorful Grid Accent 6"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="19" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="21" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Emphasis"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="31" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Subtle Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="32" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Intense Reference"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="33" SemiHidden="false"
UnhideWhenUsed="false" QFormat="true" Name="Book Title"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="37" Name="Bibliography"/> <w:LsdException Locked="false" Priority="39" QFormat="true" Name="TOC Heading"/> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin-top:0in;
mso-para-margin-right:0in;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
</style> <![endif]--> <br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ce face Washington-ul unic? S-ar putea sa stiti deja ca Washington D.C. a fost proiectat si planificat pe harta pentru a deveni capitala SUA. Acest oras este plin de un simbolism atat de misterios incat doar un ochi cu adevarat initiat il poate vedea cu adevarat. De ce este considerata cladirea Capitoliului templul libertatii? De ce statuia din varful domului, statuia libertatii, priveste spre Est? De ce este monumentul inchinat lui George Washington in forma de obelisc egiptean? Am sa va duc intr-o calatorie in Washington D.C. incercand sa dezvalui misterele celei mai puternice capitale ale lumii.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In 1790, congresul SUA a decis sa se stabileasca intr-o capitala permanenta. Fiecare stat ar fi vrut sa aibe capitala natiunii, disputele fiind interminabile iar argumentele pro si contra curgeau la nesfarsit. Pentru a pune capat acestei dispute, membrii congresului au decis ca aceasta sa fie intr-un stat neutreu, in niciunul existent la acel moment pentru a nu naste noi si noi neterminabile dispute, sa nu fie intr-un stat sau in vreo parte a unui stat. Asa a luat nastere Districtul Columbia, in onoarea lui Christopher Columbus, iar orasul din district Washington, in memoria lui George Washington. George Washington fiind presedinte executiv la acea vreme a cerut unui arhitect francez (un american de origine franceza) al carui nume era Pierre L’enfant sa proiecteze orasul. George Washington i-a pus insa o conditie foarte importanta lui L’enfant: i-a cerut ca District of Columbia sa fie patrat. De ce patrat? De ce nu triunghi, sau cerc, sau alta forma geometrica plana? Poate cunoasteti sau ati auzit in filme expresiile americane: fair-and-square, square deal, to be on square, to act on the square. Ideea noului guvern format atunci a fost aceea de a fi “on the square”. Cu alte cuvinte, urma sa opereze si sa-si desfasoare activitatea diferit de vechea ordine care era reprezentata de monarhiile absolute si de felul incalcit prin care faceau lucruri. Noua ordine urma sa opereze cu o mai mare transparenta, cu participarea oamenilor la decizii. Conceptul “on square” era important, iar George Washington a insistat deoarece el, impreuna cu ceilalti “parinti” fondatori ai Statelor Unite erau membrii celei mai vechi fraternitati din lume. Desigur, este vorba de Ordinul masonilor liberi. Pentru masoni, patratul este simbolul maestrului lojei si reprezinta virtutea si intelepciunea. Inteleg de aici ca George Washington a transmis un mesaj clar si puternic: aceasta noua forma de guvernamant trebuie sa fie corecta si virtuoasa in actiunule si deciziile sale. Conform gravurilor , picturilor dar si documentelor din arhive, piatra de temelie a fost asezata intr-o ceremonie masonica. Au purificat locul si s-a folosit porumb, ulei si vin ca simboluri ale prosperitatii, pacii si fericirii. George Washington a insistat sa aseze personal prima piatra din temelia US Capitol. a fost momentul cand a aparut in public cu regalia si sortul acromatic, insemne masonice, trecand pe Pennsylvania Ave. pana la dealul Jenkins (Jenkins Hill) pentru a deschide oficial santierul pentru constructia celei mai maiestuoase cladiri din SUA. The United States Capitol. Pentru comemorarea acelei parade istorice, presedintele Thomas Jefferson a insistat sa mearga pe Pannsylvania Ave pana la Capitoliu. De atunci a devenit traditie in SUA ca presedintele ales sa marsaluiasca pe jos pe faimosul Pennsylvania Ave. pana la Capitoliu, unde depune juramantul si este investit in functie.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>U.S. Capitol este considerata templul libertatii. Situata pe axa Est-Vest, dupa vechile traditii care spun ca Soarele rasare de la Est, apune la Vast pentru ca apoi sa rasara din nou, este axa ciclului vietii pe Pamant. Marmura din care este construit templul este simbolul imortalitatii. Simbolizeaza faptul ca libertatea este nemuritoare, eterna. Sapte ani a durat constructia, din 1793 pana in 1800. Numarul este intrigant, datorita conotatiilor mistice, religioase si stiintifice.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Mai sunt doua temple in oras. Lincoln Memorial care este considerat templul democratiei si a carui constructie a durat fix sapte ani. 1915-1922. Desigur, este asezat pe axa Est-Vest in conformitate cu traditia celor din antichitate care venerau Soarele si a fost facut din marmura care semnifica nemurirea democratiei. Al treilea templu este Curtea Suprema de Justitie a SUA. Este localizata pe acelasi deal si in mod pur intamplator a fost construita tot in sapte ani. Facuta din marmura, pe aceeasi axa Est-Vest. Salile unde se desfasoara procesele seamana izbitor de mult salile de judecata ale templelor masonice, unde judecatorul este stapanul ciocanului iar supraveghetorii, martorii si ceilalti participanti indeplinesc un ritual bine stabilit. Tot in interior se afla Sala Tacerii si Coridorul pasilor pierduti . Interesant, nu? </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In varful domului Capitoliului american este o statuie, o femeie ce reprezinta libertatea. La o privire mai atenta, se poate observa ca nu priveste inainte, ci peste umar, undeva departe, spre largul oceanului Atlantic. M-am gandit ca arhitectul complexului ar fi vrut sa exprime expansiunea in acea directie, dar este un non-sens. Am descoperit insa ca sculptorul statuii, Thomas Crowford, era si el mason. Atunci mi-a fost clar. Statuia priveste spre Est, spre sursa luminii; ideea este aici ca libertatea este rezultatul iluminarii. Un aspect important, deoarece masoneria isi invata adeptii ca o persoana poate devani cu adevarat libera numai atunci cand este capabila sa invinga cei trei inamici ai unei minti libere: ignoranta, fanatismul si tirania. Acestea pot di infrante numai de acea persoana care cauta mai multa lumina, care vrea sa devina iluminata prin cunoastere.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Lincoln memorial este proiectat si construit ca un templu grecesc. Imi aminteste de templul Atenei de pe Acropolis. Henry Bacon, arhitectul, a motivat ca singura data in istoria SUA cand democratia a fost in pericol, desigur din cauza luptelor duse pentru/impotriva sclaviei care a nascut un teribil razboi civil; 1861-1865. Lincoln era presedinte atunci, si a reusit in final sa conserve si sa pastreze unitatea si integritatea tarii, salvand democratia. Deci memorialul sau nu este un simplu monument aparent elen, este un templu inchinat democratiei. Precum stiti, vechii greci au pus bazele democratiei, asta fiind explicatia pentru care cladirea a fost construita in forma unui templu grecesc. In mod cu totul si cu totul intamplator constructia ei a durat…sapte ani. Acest magic 7 pe care il gasim in spatele templului democratiei Lincoln Memorial, teplului libertatii Capitol Hill si al Supreme Court of Justice templul justitiei, nu a aparut asa, din neant. Mai mult decat suficient ar fi argumentul ca masonii pun ‘pret” pe 7, deoarece, spre exemplu, celebrul si mai mult decat misteriosul templu biblic al lui Solomon, a fost construit in sapte ani. Conform Bibliei, in 1Regi, la sfarsitul capitolului sase gasim referinta la durata constructiei. Deci, 1Regi:6, 37-38 In al patrulea an, in luna Ziv, s-au pus temeliile casei Domnului; si-n anul al unsprezecelea, in luna Bul, casa a fost ispravita in toate partile ei si asa cum trebuia sa fie. In timp de sapte ani a zidit-o Solomon.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Adica a inceput constructia dupa patru ani de domnie in februarie si a incheiat-o dupa unsprezece in august. Aceste trei temple, au fost ridicate la randul lor in 7 ani fiecare. ( 7 7 7 ) Desigur, 7 are si incarcatura ezoterica, mistica si chiar putin oculta. Daca privim la Soare, vedem cele 7 culori ale spectrului luminos formand impreuna lumina. 7 este foarte important cand vine vorba despre ordinea naturala a universului. Nu pot sa nu fac o paranteza si sa amintesc acum de celebra Flammarion, care reprezinta un pelerin, ajuns la capatul lumii si care a avut indrazneala sa priveasca in spatele cortinei, acolo unde se afla mecanismele care pun in miscare tot universul. Nu este semnata, dar faimoasa lucrare i-a fost atribuita nu mai putin celebrului Albrecht Durer si datorita incarcaturii simbolice specifice acestuia.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La intrarea in Lincoln Memorial, vizitatorii pot vedea statuia lui Lincoln pe un piedestal. Piedestalul este un altar; Lincoln a fost asasinat la sfarsitul razboiului civil iar sculptorul Daniel Chester a argumentat ca Lincoln si-a dat literalmente viata de dragul democratiei si principiilor democratice in care credea; simbolic, a devenit mielul sacrificat pe altarul democratiei in templu. Simbolism de o incarcatura foarte puternica care explica de ce Marthin Luther King a venit in anii ’60 in fata memorialului pentru a tine cel mai faimos discurs al sau, “I have a dream”, iar de atunci, grupuri de cetateni, indiferent de forma de organizare, protestatari s.a. vin in fata memorialului Lincoln pentru a-si exprima aspiratiile democratice dar si pentru a contesta anumite practici democratice. Trecutul a fost întotdeauna o sursă de inspiratie pentru viitor. Solutiile generatiilor anterioare s-au demonstrat de multe ori aplicabile în prezent iar cei care menifesta chiar si cea mai mica forma de manifestare in sprijinul democratiei moderne au inteles acest lucru. O invatatura biblica pana la urma, care ne spune ca nimic nu-i nou sub Soare. Templul democratiei. Privind spre celalalt capat se vede Capitoliul, templul libertatii. Ce loc mai bun ar fi putut fi daca nu spatiul dintre cele doua temple pentru a sustine demonstratii, exprimari, marsuri. Este insa ceva si mai intrigant la statuia lui Abraham Lincoln. Si are de-a face cu alt concept care este sustinut de invatamintele fraternitatii si nu numai. Celelalte grupari ezoterice ca Illuminati sau Opus Dei cred in asta: conceptul dualitatii care sta la baza intregului univers. Forte care aparent sunt opuse dar se atrag si se completeaza una pe cealalta.”Lucruri” ca intuneric si lumina, barbat si femeie, pozitiv si negativ, noapte si zi. Ambele sunt necesare Creatiei, viata in sine nu poate ezista fara dualitate. Nimeni nu este ai presus decat aproapele sau, dar se completeaza reciproc. Singura stare de echilibru reala pe baza caruia Einstein de ex si-a sustinut teoria relativitatii restranse este armonia universala. Daca aruncam o privire atenta scaunului pe care sta Lincoln vedem ca lateralele, cele pe care isi sprijina mainile seamana izbitor cu simbolul roman al puterii, unul fiind opusul celuilalt. Romanii obisnuiau sa spuna ca daca iei un simplu bat il poti rupe dar daca iei un manunchi de bete nu le mai poti rupe datorita duritatii rezultate la combinare. E pluribus unum. Formeaza astfel o armonie in unitate unul fiind opusul celuilalt. Pozitiv si negativ, asta simbolizeaza manerele scaunului pe care sta Lincoln, rezultand de aici abilitatea lui de a mentine starea de echilibru si de folosire intelepta a fostei negative, in cazul de atunci a razboiului, dar si a fortei pozitive, a pacii si compasiunii. Intelepciunea si abilitatea consta in aducerea acestor forte in starea de echilubru. Concept al dualitatii ce poate fi gasit si pe spatele bancnotei de 1 dolar. Probabil cea mai incarcata de simbolism ezoteric din cate exista in lume, plina de simboluri misterioase ascunse. Pe spate este marele sigiliu al SUA impartit in doua; o piramida si un vultur. Vulturul, dupa parintii fondatori ai SUA este simbolul libertatii si independentei, al noii ordini deoarece in vechea ordine vulturul simbolizeaza puterea. Vulturul de pe bancnota tine intr-o gheara 13 sageti, sageata fiind simbolul razboiului, al fortei negative; 13 reflecta numarul statelor fondatoare si dar are legatura si cu ziua de vineri, 13 octombrie 1307. In gheara cealalta vulturul tine ramura de maslin care are 13 frunze pentru acelasi motiv, 13 state fondatoare dar care reprezinta pacea, forta pozitiva. Sagetile si ramura de maslin sunt reprezentate grafic la acelasi nivel, ceea ce inseamna stare de echilibru, armonie intre cele doua. In cioc tine un banner care este motto-ul SUA; e pluribus unum, care inseamna in final diversitate in unitate. Insemnatatea este aceea ca SUA isi va pastra independenta atata timp cat va conserva diversitatea in unitate si atata timp cat va echilibra cu intelepciune cele doua forte, razboiul si pacea. Spre deosebire de vechea ordine, unde un popor se ridica impotriva altuia la razboi pentru a cuceri noi si noi frontiere si pentru a inrobi oameni, sub noua ordine o natiune va merge la razboi de dragul pacii si al libertatii. Unul dintre motto-urile US Marines: For freedom we land. De aceea capul vulturului este intors catre ramura de maslin.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Este nevoie de multa intelepciune si nu este un lucru usor sa intelegem sensurile simbolurilor, de aceea deasupra vulturului se afla un semn care de asemenea isi are originile in arhivele vechi ale masoneriei. 13 stele asezate sub forma unei singure stele cu sase colturi. Steaua lui David sau sigiliul lui Solomon, format din doua triunghiuri echilaterale suprapuse, unul cu varful in sus iar celalat cu varful in jos. Triunghiul echilateral simbolizeaza natura umana care este formata din materie, intelect si spirit, toate in egala masura iar toate trei in stare de echilibru pentru ca armonia sa domneasca in fiinta umana. De ce doua triunghiuri? Unul orientat cu varful in sus iar celalat cu varful in jos, in stare de echilibru, formeaza steaua in sase colturi. De jos in sus si de sus in jos; precum in cer, asa si pe pamant. Un simbol cu o incarcatura mult mai mare ce nu poate fi dezvaluita in cateva randuri.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: .5in;">Cand am vizitat pentru prima data Washington D.C., am ramas destul de intrigat de faptul ca monumentul lui George Washington este in forma de obelisc egiptean. Mai vazusem unul doar cu cateva zile in urma la Constantinopolis, iar la acea vreme nu mi-am putut raspunde la intrebarea de ce este asa. Tarziu am cautat in arhive, incercand sa gasesc o legatura(daca exista) intre George Washington si vechii egipteni. Cercetarile mi-au relevat ceva fascinant. Majoritatea arhitectilor care au lucrat la cladirile importante si nu numai ale orasului erau masoni. James Hoban, arhitectul casei albe, Bulfinch, Latrobe si Walter sunt cei trei arhitecti importanti care au lucrat la cladirea Capitoliului. Arhitectul monumentului Washington, Robert Mills, deasemenea membru al fraternitatii. Alt lucru interesant la orasului sunt statuile, cele pe care le gasim aproape oriunde. Sigur, majoritatea sunt statui care reprezinta generali din perioada razboiului civil si sunt generali nordici cu o exceptie importanta. Exista un monument pentru un general sudist in Washington D.C.. Generalul Albert Pike.Inchei cu o intrebare: ghiciti in ce directie privesc statuile?</div>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-71753362940258915472011-09-27T23:48:00.001+03:002011-09-27T23:48:17.275+03:00<a href="http://www.john-dee.org/Primus.pdf">Mysteriorum Liber Primus</a>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-49375846934457565202011-09-27T23:44:00.001+03:002011-09-27T23:44:31.317+03:00<a href="http://www.john-dee.org/Secundus.pdf">Mysteriorum Liber Secundus</a>Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1579307314182726370.post-82633832242900810902011-09-27T23:38:00.001+03:002011-09-27T23:40:56.662+03:00<a href="http://www.esotericarchives.com/juratus/juratus.htm">Liber Juratus Honorii</a> aici.Bogdanhttp://www.blogger.com/profile/06192967505466571500noreply@blogger.com0